Avertisment de la Bruxelles pentru România după amendamentele privind cărbunele. Ce înseamnă pentru Valea Jiului

Comisia Europeană a transmis Guvernului României că modificările aduse legislației privind decarbonizarea sectorului energetic pot afecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul vine după ce Senatul a adoptat un amendament care schimba calendarul de scoatere din exploatare a capacităților pe bază de lignit și huilă.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că Executivul a solicitat un punct de vedere oficial de la Comisia Europeană înainte de votul din Senat, pentru a clarifica impactul modificărilor.

„În seara zilei precedente, după ce domnul Sorin Grindeanu ne-a spus: «Duceţi-vă şi discutaţi cu Comisia Europeană» şi aşa mai departe, noi am trimis textul amendamentului şi am întrebat: «Cum vedeţi acest text şi care este interpretarea dumneavoastră?», ca să nu fie o problemă că suntem purtători de panică”, a explicat Dragoș Pîslaru la Digi24.

Potrivit ministrului, răspunsul Comisiei Europene a fost clar: adoptarea amendamentului ar afectaangajamentele asumate prin PNRR.

„Comisia Europeană a spus negru pe alb ca adoptarea acestui amendament încalcă jalonul 114 (privind decarbonizarea, n.r.) din Cererea de plată nr. 2 şi că, evident, aduce atingere şi jalonului 119 (privind reforma pieţei de energie electrică, prinînlocuirea cărbunelui din mixul energetic, n.r.)”, a declarat Pîslaru.

Ce prevede amendamentul care a stârnit disputa

Senatul a adoptat marți modificarea legislativă princare capacitățile de producție de energie electrică pebază de lignit și huilă nu ar mai fi scoase din exploatare decât după construirea și punerea înfuncțiune a unor noi capacități energetice similare.

Textul adoptat prevede că:

„Capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignitrămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezenteiordonanţe de urgenţă, numai după construirea şipunerea în funcţiune de noi capacităţi energeticesimilare”.

Inițiatorii modificării au susținut că România trebuiesă își păstreze capacități de producție care să asiguresecuritatea energetică, în special în contextulriscurilor geopolitice.

Documentul introduce și excepții care permit punerea în funcțiune a unor noi capacități pe bază de lignit sau huilă în situații speciale, precumconstituirea unor rezerve strategice pentru perioadede criză, stare de urgență sau amenințări la adresasecurității naționale.

Impactul asupra Văii Jiului

Pentru Valea Jiului, unde mineritul de huilă a reprezentat timp de decenii principala activitateeconomică, disputa privind calendarul de decarbonizare are implicații directe.

Complexul Energetic Valea Jiului, compania care gestionează activitățile rămase din sectorul minier șienergetic din zonă, se află în centrul procesului de tranziție către un nou model economic. Închidereaetapizată a exploatărilor miniere și transformareasectorului energetic sunt legate de investițiilepromise prin fondurile europene destinate tranzițieiverzi.

Orice modificare a calendarului de renunțare la cărbune poate influența modul în care România îșirespectă angajamentele europene, dar și planurilepentru regiuni dependente de industria minieră.

În Valea Jiului, autoritățile locale și reprezentanțiisindicatelor au atras în repetate rânduri atenția cătranziția energetică trebuie să fie însoțită de investițiinoi, locuri de muncă alternative și proiecte care săînlocuiască treptat economia bazată pe minerit.

„Toată lumea era avertizată”, spune ministrul

Dragoș Pîslaru a afirmat că reprezentanții PSD cunoșteau riscurile înaintea votului din Senat.

„PSD ştia consecinţele, fusese avertizat şi de prim-ministru, şi de Administraţia Prezidenţială. DomnulBogdan Ivan şi domnul Neacşu fuseseră coiniţiatori, iar domnul Neacşu contrasemnase Ordonanţa nr. 20 din 26 martie, în care îşi reafirmau sprijinul pentrucalendarul de decarbonizare”, a susținut ministrul.

Acesta a precizat că România riscă nu doar blocareaunor cereri de plată din PNRR, ci și recuperarea unorsume deja acordate.

„Riscul este să ni se blocheze cererile de plată şi săplătim şi retroactiv”, a avertizat Pîslaru.

Disputa privind cărbunele readuce în prim-plan unadintre cele mai dificile probleme pentru România: cum poate fi făcută tranziția energetică fără ca zone precum Valea Jiului să suporte costurile sociale șieconomice ale renunțării la industria care le-a definittimp de generații.

Monika BACIU