Salubritatea Vulcanului, între acuzații politice și realitatea unei proceduri în derulare

Consilierul Florin Petrișor Vrabie lansează acuzații grave la adresa administrației locale. Documentele publice arată însă că procedura de delegare a serviciului de salubrizare se desfășoară într-un cadru administrativ și legal, iar decizia finală nu a fost încă luată

O nouă dispută politică se conturează la Vulcan, după ce consilierul local Florin Petrișor Vrabie a făcut public un mesaj extrem de critic la adresa administrației conduse de primarul Cristian Merișanu.

În centrul declarațiilor se află două teme importante: constatările unui raport al Curții de Conturi privind anumite lucrări și procedura de delegare a serviciului de salubrizare al municipiului.

Dincolo însă de tonul de „somație” folosit de consilier, este important ca locuitorii Vulcanului să distingă între constatări oficiale, interpretări politice și acuzații care trebuie demonstrate.

O licitație publică, nu un contract atribuit „din pix”

Una dintre principalele acuzații vizează procedura CN1093520, privind delegarea unor activități de salubrizare în municipiul Vulcan.

Documentele publice disponibile arată că municipiul a lansat în luna iunie o licitație deschisă, cu o valoare estimată de 13,75 milioane de lei și o durată contractuală de cinci ani. Scopul declarat al procedurii este asigurarea serviciilor de măturat, spălat și stropit al căilor publice, precum și colectarea și transportul anumitor deșeuri provenite de pe domeniul public.

Mai mult, la acest moment procedura nu apare ca fiind finalizată. Este în evaluare, iar în cadrul ei a fost depusă o singură ofertă, din partea EOLIAN ENERGY SRL.

Prin urmare, formularea potrivit căreia administrația ar fi decis deja definitiv soarta serviciului sau ar fi „predat” salubritatea unei firme este, cel puțin în această etapă, prematură.

Clarificările din procedură trebuie analizate juridic, nu politic

Consilierul contestă existența unor clarificări/modificări ale documentației și susține că acestea ar fi fost făcute fără aprobarea Consiliului Local.

În realitate, evidența publică a procedurii consemnează trei intervenții în etapa de clarificări: un răspuns consolidat la solicitările de clarificare și două clarificări din oficiu.

Faptul că au existat clarificări nu demonstrează, prin el însuși, că procedura a fost ilegală.

De altfel, chiar documentația procedurii precizează că autoritatea contractantă urma să răspundă solicitărilor de clarificări în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Dacă există modificări de fond care ar fi schimbat condițiile competiției, acestea pot fi contestate pe căile legale prevăzute de legislația achizițiilor publice. Dar o clarificare publicată în SEAP nu poate fi transformată automat într-o „modificare ilegală din pix” doar printr-o declarație politică.

Curtea de Conturi: constatarea unui prejudiciu nu înseamnă automat vinovăția primarului

Un alt punct central al mesajului îl reprezintă suma de 97.307,02 lei despre care consilierul afirmă că ar reprezenta un prejudiciu constatat de Curtea de Conturi.

Dacă raportul menționat stabilește într-adevăr existența unor abateri și a unei sume de recuperat, administrația locală are obligația de a pune în aplicare măsurile dispuse de auditorii publici.

Dar este o diferență esențială între o constatare financiară a unui organism de control și demonstrarea unei răspunderi personale a primarului.

În administrația publică, responsabilitățile sunt împărțite între ordonatorul de credite, compartimentele de specialitate, diriginții de șantier, comisiile de recepție, aparatul tehnic și ceilalți responsabili desemnați prin acte administrative.

De aceea, întrebarea corectă nu este doar „cine a semnat?”, ci și cine avea atribuția legală, ce documente au stat la baza recepției, ce măsuri a dispus administrația după control și dacă eventualul prejudiciu a fost recuperat.

Acestea sunt lucruri care trebuie verificate în documente, nu stabilite prin declarații politice.

Un serviciu public trebuie asigurat, indiferent cine îl prestează

În ceea ce privește salubrizarea, argumentul că municipalitatea ar risca să rămână „în mizerie” dacă externalizează serviciul poate genera îngrijorare în rândul cetățenilor, dar nu răspunde întrebării de fond: care este soluția cea mai eficientă pentru asigurarea serviciului public?

O administrație locală poate opta pentru prestarea unui serviciu prin structuri proprii sau pentru delegarea/externalizarea anumitor activități, cu respectarea legislației.

În cazul de față, documentația publică arată explicit că procedura are tocmai obiectivul de a asigura desfășurarea în bune condiții a serviciului public de salubrizare.

Prin urmare, faptul că administrația analizează varianta delegării serviciului nu poate fi prezentat, fără alte dovezi, drept o intenție de „abandonare a curățeniei”.

Utilajele cumpărate nu dispar odată cu externalizarea

Un alt argument al consilierului este acela că utilajele achiziționate anterior de municipalitate ar putea fi abandonate sau casate.

Și aici însă este nevoie de o demonstrație concretă.

Achiziționarea unor utilaje pentru un serviciu public nu înseamnă că acestea trebuie obligatoriu exploatate de aceeași structură administrativă pentru întreaga lor durată de viață. Modul în care acestea vor fi utilizate, redistribuite, conservate sau valorificate ține de deciziile administrative și economice ale municipalității și trebuie analizat pe baza situației concrete.

A afirma dinainte că utilajele „riscă să fie abandonate sau casate nejustificat” este o ipoteză, nu o consecință demonstrată a procedurii de achiziție a serviciului.

 În plus se vorbește de 45 de concedieri. Astăzi mai sunt 13 persoane care rămân în șomaj. Restul au ieșit la pensie sau le-au fost găsite locuri de munca.
În legătură cu prejudiciu, primarul Cristian Merișanu spune ca, de când a fost curtea, constructorul a montat deja stâlpii și balustrada. “Deci s-au recuperat fizic, facem actele săptămâna viitoare și le trimitem la curte”, a precizat Merisanu.

Vulcanul are nevoie de dezbatere, dar și de responsabilitate

Este perfect legitim ca un consilier local să ceară explicații administrației și să folosească instrumentele prevăzute de lege. Controlul exercitat de aleșii locali este parte firească a administrației publice.

La fel de legitim este însă ca administrația să fie judecată pe baza documentelor și a rezultatelor, nu prin formule alarmiste.

Procedura de salubrizare este publică, se află încă în evaluare și nu reprezintă, în acest moment, un contract deja atribuit definitiv.

Iar dacă există suspiciuni privind legalitatea unor acte administrative, acestea pot fi verificate de instituțiile competente și, dacă este cazul, de instanțele de judecată.

Vulcănenii au dreptul la transparență. Dar au și dreptul la informații complete, nu doar la acuzații.

Înainte de a vorbi despre „recepții fictive”, „modificări din pix”, „risipă” sau „abandonarea orașului”, ar trebui prezentate documentele care demonstrează aceste afirmații și, mai ales, trebuie făcută diferența între ceea ce este constatat oficial, ceea ce este contestat și ceea ce reprezintă interpretarea politică a unui consilier local.

În fond, respectul pentru banul public și pentru lege trebuie să fie același pentru toți: și pentru primar, și pentru consilieri, și pentru cei care îi critică pe cei aflați la conducerea administrației.