Unele tipuri de cancer se prăbușesc în statistici, altele ating recorduri istorice
Săptămâna Europeană de Luptă Împotriva Cancerului readuce în discuție o realitate dură: la fiecare 9 secunde, un european primește acest diagnostic nemilos. În România, unde aproximativ 300.000 de oameni duc această bătălie, județul Hunedoara reprezintă un studiu de caz complex și îngrijorător în privința evoluției cazurilor noi din perioada 2020–2025.
O privire de ansamblu asupra statisticii oficiale din județ evidențiază o ruptură bruscă a trendului în ultimii trei ani. Acest fenomen ridică semne de întrebare legitime din partea specialiștilor în sănătate publică.
Radiografia incidenței în județul Hunedoara
În anul 2020, județul Hunedoara a înregistrat un total de 2.118 cazuri noi de cancer. Printre cele mai frecvente localizări s-au numărat cancerul pulmonar, cu 287 de cazuri, cel colorectal, cu 213 cazuri, și cel de sân, cu 195 de cazuri. În același an, medicii au diagnosticat 158 de cazuri de cancer de piele, 126 de cazuri de prostată, 115 de col uterin și 110 de stomac.
Anul 2021 a adus o creștere vizibilă a numărului total de îmbolnăviri, care a ajuns la 2.372 de cazuri. Cele mai multe diagnostice au vizat din nou aparatul respirator, cu 301 cazuri de cancer pulmonar. O evoluție ascendentă a existat și în cazul cancerului colorectal, care a atins 275 de cazuri, dar și în cazul cancerului de sân, cu 237 de pacienți noi. Patologia de prostată a urcat la 160 de cazuri, cea de col uterin la 123, iar cancerul de stomac a înregistrat valoarea maximă a perioadei analizate, cu 121 de cazuri. În schimb, tumorile de piele au cunoscut o ușoară scădere și au rămas la 156 de cazuri.
În cursul anului 2022, incidența generală s-a menținut la un nivel ridicat, cu un total de 2.285 de cazuri. Cancerul pulmonar a atins vârful absolut al intervalului, cu 305 diagnostice noi. De asemenea, tumorile colorectale au înregistrat un maxim de 285 de cazuri. Pentru celelalte localizări, cifrele au rămas relativ stabile în raport cu anul precedent: 234 de cazuri la sân, 165 la prostată, 159 la piele, 118 la col uterin și 105 la stomac.
Anul 2023 a marcat o scădere bruscă și semnificativă a statisticilor oficiale, când totalul raportat a coborât la 1.354 de cazuri. Această tendință de diminuare a fost vizibilă la majoritatea patologiilor. Diagnosticele de cancer pulmonar s-au înjumătățit și au ajuns la 135 de cazuri, iar cele de col uterin au coborât la 66 de cazuri. Scăderi substanțiale s-au înregistrat și la nivelul cancerului colorectal (199 de cazuri), de sân (169 de cazuri), de stomac (58 de cazuri) și de piele (128 de cazuri). Singura excepție notabilă a fost cancerul de prostată, care a înregistrat o scădere minoră, până la 149 de cazuri.
În anul 2024, numărul total de cazuri a cunoscut o ușoară revenire și a urcat la 1.479. Cancerul de prostată a revenit la valoarea din 2022, cu un număr de 165 de cazuri noi. În mod similar, afecțiunile tumorale ale colului uterin au crescut la 77 de cazuri, iar cele gastrice la 60 de cazuri. Pe de altă parte, medicii au raportat mai puține cazuri noi de cancer de sân (158), de piele (102) și colorectal (190), în timp ce incidența cancerului pulmonar a rămas aproape staționară, cu 134 de cazuri.
Ultimul an analizat, 2025, a adus un nou total de 1.372 de cazuri. Această perioadă s-a evidențiat printr-o creștere accentuată a cancerului de prostată, care a atins recordul absolut de 176 de cazuri. O evoluție similară a avut loc și în cazul cancerului de sân, care a urcat din nou la 229 de cazuri, dar și în cazul celui de col uterin, care a ajuns la 104 cazuri. În contrast puternic cu aceste creșteri, cancerul de piele a coborât la valoarea minimă de 85 de cazuri, iar cel de stomac a scăzut la 49 de cazuri. Tumorile colorectale au înregistrat 209 cazuri noi, iar cele pulmonare s-au stabilizat la 136 de cazuri.
De la vârful din 2021 la prăbușirea din ultimii ani
Perioada post-pandemică (2021–2022) a înregistrat cel mai mare număr de diagnostice noi în Hunedoara, cu un vârf de 2.372 de cazuri în anul 2021. Această acumulare a fost efectul direct al perioadei de carantină, timp în care pacienții au avut acces limitat la investigații medicale.
Marea surpriză apare însă începând cu anul 2023, când totalul cazurilor noi scade brusc la doar 1.354, menținându-se la un nivel similar și în următorii doi ani (1.479 în 2024 și 1.372 în 2025).
O analiză detaliată pe tipuri de tumori scoate la iveală o serie de aspecte contradictorii în evoluția îmbolnăvirilor.
Pe de o parte, cancerul pulmonar și cel de stomac înregistrează o scădere masivă și ajung la mai puțin de jumătate din cifrele raportate în anul 2022. Mai exact, cazurile de cancer pulmonar au coborât de la peste 300 de diagnostice anuale la doar 136 în anul 2025.
Pe de altă parte, evoluția cancerului de sân a urmat o traiectorie diferită. Deși a cunoscut o scădere temporară în cursul anului 2023, acest tip de cancer a revenit în forță în anul 2025, când medicii au raportat 229 de cazuri noi, o valoare foarte apropiată de nivelul maxim istoric.
În același timp, cancerul de prostată se evidențiază ca singurul tip de tumoare care prezintă o creștere constantă și continuă pe parcursul întregului interval. Acesta a urcat de la 126 de cazuri în anul 2020 până la un record absolut de 176 de cazuri la finalul anului 2025.
Prevenția și screeningul, esențiale
Aproximativ 40% dintre formele de cancer pot fi evitate prin modificarea stilului de viață. Reducerea consumului de tutun și de alcool, alimentația echilibrată și combaterea sedentarismului sunt decizii la îndemâna fiecăruia.
Totuși, responsabilitatea individuală are nevoie de sprijin guvernamental. Programul Sănătate 2021–2027 și fondurile din PNRR oferă în acest moment resurse masive pentru județul Hunedoara și restul țării. Acești bani au ca destinație modernizarea aparaturii de diagnostic și extinderea programelor de screening regional pentru cancerul de col uterin, mamar și colorectal.
Doar prin acces echitabil la investigații rapide și prin educație medicală continuă, cifrele din statistici vor reflecta realitatea din teren, iar pacienții vor primi o șansă reală la viață printr-un diagnostic timpuriu.
Monika BACIU