Dilema decarbonizării și soarta mineritului

Aflat într-o vizită crucială la Bruxelles, premierul Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul ferm al României față de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a marcat un moment decisiv pentru deblocarea fondurilor europene, în contextul în care Bucureștiul așteaptă un răspuns final privind cererile de plată 3 și 4 în prima parte a lunii martie.
Pe lângă dialogul cu Ursula von der Leyen, șeful Executivului a avut întrevederi cheie cu Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene (responsabilă pentru drepturi sociale și locuri de muncă), și cu Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie.
Miza principală? O tranșă de 2,6 miliarde de euro, condiționată de clarificarea a două puncte sensibile: reforma pensiilor magistraților și jalonul privind decarbonizarea.
”Avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro, care este o sumă destul de importantă, pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane importante, este vorba de jalonul care ţine de pensiile pentru magistraţi şi de jalonul de decarbonizare”, a explicat Ilie Bolojan în cadrul conferinței de presă.
Capcana cărbunelui: Între Green Deal și realitatea din piață
Conform calendarului asumat prin PNRR, România trebuie să elimine treptat centralele pe huilă și lignit până în 2030. Totuși, premierul a recunoscut onest dificultățile tehnice și economice ale unei tranziții făcute „peste noapte”.
”Producţia pe cărbune este una energofagă, este una care poluează şi datorită certificatelor de carbon este astăzi ineficientă. Datorită formării preţului pe piaţa de energie zilnic, practic creşte preţul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preţ. Înlocuirea acestor centrale cu altele pe gaz sau panouri fotovoltaice este necesară, dar, din păcate, nu s-a reuşit acest lucru la termenele asumate. În termeni reali, nici nu putem de pe o zi pe alta să facem acest lucru”, a adăugat premierul.
Impactul social al acestor măsuri este major. Ministerul Energiei a pregătit deja terenul pentru reducerea personalului prin pensionări și concedieri colective, pe măsură ce minele și grupurile energetice se închid definitiv.
Ilie Bolojan a subliniat că actualul mod de funcționare a Complexului Energetic nu mai poate continua, oscilând între subvenții masive și necesitatea unei eficiențe reale.
”Nu avem decât două direcţii strategice: sau încercăm să menţinem mai mult timp producţia de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului în aşa fel încât să nu mai fie căpuşat, să nu mai fie necesar să acordăm anual milioane de lei subvenţii, fie, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute din cauza costurilor foarte mari, va trebui să renunţăm la producţia pe cărbune. Personal, susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua aşa cum avem lucrurile astăzi”, declara Bolojan încă din toamna anului trecut.
Monika BACIU

foto ilustrativa