Comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori ar putea deveni obligatorie. PSD pregătește reorganizarea administrativ-teritorială a României
Comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori ar putea fi comasate obligatoriu, nu voluntar, potrivit unei variante de reorganizare administrativ-teritorială analizate de PSD. Propunerea depășește pragul de 1.500 de locuitori prevăzut în programul de guvernare și ar putea duce la dispariția juridică a numeroase primării. Dacă proiectul va fi pus în aplicare, numărul aleșilor locali s-ar putea reduce cu 15.000 până la 18.000, începând din 2028.
Informațiile au fost prezentate luni de Dragoș Benea, care conduce grupul de lucru al PSD pentru reorganizarea administrativ-teritorială, după ședința conducerii partidului.
Comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori ar putea fi comasate obligatoriu
Varianta analizată de grupul de lucru condus de Dragoș Benea prevede comasarea obligatorie a comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori, pe baza populației rezidente, adică a persoanelor care locuiesc efectiv în localitate, nu doar au domiciliul trecut în acte.
Propunerea diferă de poziția prezentată anterior de liderul PSD, Sorin Grindeanu, și de cea susținută de ministrul Dezvoltării, Ștefan Stoica. Aceștia au vorbit despre o comasare voluntară.
De altfel, prin programul de guvernare, PSD și-a asumat comasarea voluntară a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori. Noua variantă ar extinde însă măsura la toate comunele care nu ating pragul de 3.000 de locuitori și ar putea genera divergențe în interiorul partidului.
Dragoș Benea a precizat că reorganizarea nu presupune schimbarea structurii administrative prevăzute în Constituție. Satele, comunele, orașele, municipiile și județele vor rămâne în continuare formele de organizare administrativă.
Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă însă dispariția localității. Aceasta își va pierde personalitatea juridică și nu va mai avea primar, viceprimar și consiliu local propriu.
Peste 1.500 de comune și orașe ar putea intra în analiză
Potrivit datelor prezentate de reprezentantul PSD, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au cel mult 3.000 de locuitori.
Problema nu vizează doar comunele. Aproximativ 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au în continuare o administrație locală cu cheltuieli specifice nivelului urban.
Pentru stabilirea localităților care vor intra în reorganizare, PSD propune o matrice a sustenabilității administrative. Aceasta va avea la bază un algoritm de punctare, cu indicatori măsurabili, care să arate ce unități administrativ-teritoriale își pot susține activitatea și care ar trebui comasate.
Cele șase criterii după care vor fi evaluate primăriile
Grupul de lucru al PSD a identificat șase criterii care ar urma să stea la baza reorganizării administrativ-teritoriale.
- Populația și evoluția demografică
Primul criteriu vizează numărul real al locuitorilor. Comunele cu mai puțin de 3.000 de rezidenți ar putea fi comasate obligatoriu, iar orașele care au coborât sub pragul legal de 10.000 de locuitori vor intra, de asemenea, în analiză. Pentru proiect vor fi folosite datele privind populația rezidentă din 2025.
- Sustenabilitatea economică
Va conta raportul dintre veniturile proprii ale primăriei și cheltuielile pe care aceasta le are într-un an. Analiza va include și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.
- Capacitatea administrativă
Vor fi evaluate domenii precum urbanismul, achizițiile publice, resursele umane, asistența socială și digitalizarea. De asemenea, vor conta investițiile realizate, fondurile europene și naționale atrase, precum și proiectele efectiv implementate.
- Conectivitatea
Acest criteriu va analiza distanța dintre localități și principalele căi de transport, precum autostrăzile, drumurile naționale, drumurile expres și cele județene. Va conta și accesul la spitale, servicii de pompieri, ambulanță și structuri de ordine publică.
- Accesul la servicii de bază
Vor fi luate în calcul numărul școlilor, dispensarelor, creșelor și grădinițelor, precum și numărul medicilor raportat la populație. Un alt indicator va fi distanța pe care locuitorii trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la serviciile administrative ale primăriei.
- Serviciile publice locale
Evaluarea va include existența rețelelor de apă și canalizare, alimentarea cu gaze naturale, iluminatul public, transportul în comun și alte servicii edilitare.
Inteligența artificială va fi folosită pentru analiza datelor
PSD intenționează să utilizeze instrumente complexe de inteligență artificială pentru corelarea și verificarea unor volume mari de informații din baze de date diferite.
La nivelul fiecărui județ ar urma să funcționeze un comitet de reorganizare, construit în jurul Instituției Prefectului și al Consiliului Județean. Din această structură ar urma să facă parte și reprezentanți ai Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.
Comitetele vor consulta autoritățile locale și vor analiza situația fiecărei unități administrativ-teritoriale pe baza criteriilor stabilite. Ulterior, propunerile de reorganizare vor ajunge la Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.
La finalul acestui proces ar urma să rezulte primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României de după 1968. Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament pentru proiectul de reorganizare.
De ce vrea PSD ca reorganizarea să fie gata până în 2027
Potrivit lui Dragoș Benea, există două motive pentru care reorganizarea trebuie încheiată cel târziu în 2027.
Primul este legat de alegerile locale din 2028. Modificările administrative ar trebui să intre în vigoare cu un an înainte de scrutin, astfel încât viitoarele alegeri să aibă loc în noua structură administrativă.
Al doilea motiv ține de viitorul exercițiu financiar european 2028-2034. PSD susține că administrațiile locale trebuie să aibă suficientă capacitate pentru a accesa fondurile europene din următorul buget multianual.
În plus, potrivit lui Benea, fondurile destinate coeziunii vor avea o pondere mai mică în viitorul buget european, în timp ce competitivitatea va primi mai multe resurse. În acest context, administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru noile condiții de finanțare.
Mai puține primării și cheltuieli administrative mai mici, printre beneficiile invocate
Reprezentantul PSD susține că reorganizarea ar putea reduce cheltuielile de funcționare ale administrației locale, prin diminuarea numărului de primării, primari, viceprimari și consilii locale.
Un alt argument invocat este creșterea capacității administrative. În viziunea grupului de lucru, primăriile rezultate în urma comasărilor ar putea avea mai multe resurse pentru proiecte și ar putea accesa finanțări europene sau de la bugetul de stat la care localitățile mici, cu administrații fragmentate, au acces mai dificil.
PSD susține că reorganizarea ar putea contribui și la reducerea diferențelor dintre localitățile dezvoltate și cele cu resurse mai puține.
Dacă varianta analizată va deveni proiect de lege și va fi adoptată, efectele vor fi resimțite în administrația locală începând cu 2028. Potrivit estimării prezentate de Dragoș Benea, numărul aleșilor locali s-ar putea reduce cu 15.000 până la 18.000.
Monika BACIU
