Criză energetică în România. Măsurile de siguranță ar putea fi prelungite până la 30 noiembrie. Ce se întâmplă cu energia electrică
Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care propune prelungirea măsurilor de siguranță pentru piața de energie electrică în perioada 1–30 noiembrie 2026.
Potrivit documentului, decizia are la bază seceta hidrologică severă, debitul redus al Dunării și indisponibilitatea ambelor unități ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Autoritățile avertizează asupra riscului unui deficit de producție în orele de vârf și propun măsuri pentru menținerea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
Centrala Nucleară de la Cernavodă, cu ambele unități oprite
Potrivit proiectului de act normativ, seceta severă și scăderea debitului Dunării au afectat disponibilitatea resurselor de apă necesare funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. În aceste condiții, ambele unități au fost oprite, conform calendarului prezentat în document.
Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost deconectată de la rețea la 13 august 2026. Autoritățile precizează că, în lipsa unei evoluții favorabile a situației hidrologice, nu există certitudini privind repornirea vreunuia dintre cele două grupuri în cursul lunii noiembrie.
Starea de criză în sectorul energetic a fost declarată la 7 august 2026, după analiza Centrului Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE).
Consumul ar putea ajunge la 8.500 MW în noiembrie
Potrivit datelor Transelectrica, vârful de consum de energie electrică din România ar putea atinge 8.500 MW în luna noiembrie. În perioadele cu temperaturi scăzute, cererea ar putea depăși acest nivel.
În același timp, sistemul energetic se confruntă cu mai multe constrângeri care limitează capacitatea de acoperire a consumului național.
Centralele pe cărbune ar putea asigura o producție de numai 900–1.200 MW, din cauza rezervelor reduse de combustibil. Producția fotovoltaică ar urma să scadă pe fondul zilelor mai scurte și al perioadelor cu nebulozitate persistentă.
Nici importurile nu oferă garanții suficiente pentru acoperirea eventualului deficit. Potrivit documentului, opririle programate ale unor grupuri nucleare din Bulgaria, Ungaria și Cehia ar putea reduce disponibilitatea energiei pe piețele regionale.
Astfel, principalul risc vizează intervalul orar 17:00–21:00, când consumul crește, iar producția din surse fotovoltaice scade sau nu mai este disponibilă.
Ce măsuri ar putea lua autoritățile pentru a evita un deficit de energie
Proiectul de hotărâre prevede un set de măsuri pe care Transelectrica, prin Dispeceratul Energetic Național, le poate aplica gradual, în funcție de evoluția situației din sistem.
Prima măsură vizează creșterea rezervelor tehnologice ale centralelor care pot utiliza combustibili alternativi. Dacă situația o impune, dispeceratul poate solicita pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă tehnică.
În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, autoritățile pot reduce sau anula capacitățile disponibile pentru exportul de energie electrică. De asemenea, pot interveni asupra schimburilor comerciale de energie deja notificate pentru export.
Ultima măsură prevăzută în această succesiune este limitarea treptată a consumului de energie electrică, în conformitate cu normativul aplicabil. O asemenea decizie ar presupune notificarea prealabilă a consumatorilor finali racordați la rețeaua de transport și a operatorilor de distribuție.
Măsurile ar putea rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie
Ministerul Energiei a elaborat proiectul în regim de urgență, pe fondul riscurilor identificate pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național în perioada următoare.
Transelectrica ar urma să coordoneze aplicarea măsurilor și să dispună intervențiile necesare în funcție de echilibrul dintre producția disponibilă și consum.
Prelungirea măsurilor nu înseamnă, în sine, că vor avea loc întreruperi de curent pentru populație. Limitarea consumului reprezintă ultima măsură din succesiunea prevăzută în proiect și poate interveni numai dacă situația din sistem o impune.
De asemenea, documentul prezentat este un proiect de Hotărâre de Guvern, astfel că prelungirea măsurilor trebuie diferențiată de adoptarea și intrarea în vigoare a actului normativ.
Monika BACIU
