Viitorul energiei în Hunedoara: ce spune ministrul desemnat al Energiei despre termocentrale, gazele din Marea Neagră și siguranța sistemului energetic
Județul Hunedoara se află în centrul unei dezbateri importante despre viitorul energetic al României. Retragerea capacităților pe cărbune, necesitatea unor noi surse de producție și riscul dezechilibrelor din sistem au fost printre subiectele ridicate la audierea lui Dumitru Chisăliță, ministrul desemnat al Energiei, în comisiile parlamentare reunite.
Deputatul PSD Ilie Toma, reprezentant al județului Hunedoara, i-a cerut acestuia să explice cum va garanta siguranța energetică a României în condițiile în care unele capacități pe cărbune urmează să iasă din funcțiune, iar noile surse de energie trebuie să preia o parte din producție.
Răspunsul ministrului desemnat a pus accent pe un principiu esențial: România nu trebuie să închidă capacități de producție înainte ca alternativele să fie efectiv disponibile.
Ilie Toma, despre Hunedoara și riscul pierderii capacităților energetice
Deputatul PSD Ilie Toma a atras atenția asupra situației economice și energetice din județul Hunedoara și asupra efectelor pe care deciziile din acest domeniu le pot avea asupra întregului sistem energetic național.
„Vin dintr-un județ foarte încercat din punctul de vedere al economiei și al energiei, motiv pentru care mă voi concentra asupra unor întrebări care vizează direct județul meu și județele limitrofe, dar și siguranța energetică a României”, a spus Ilie Toma.
Parlamentarul l-a întrebat pe ministrul desemnat cum va garanta siguranța Sistemului Energetic Național în contextul retragerii unor capacități pe cărbune de la Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia.
„Cum veți garanta siguranța sistemului energetic național și ce veți pune în loc până în 2027? Creșterea ponderii energiei regenerabile creează dezechilibre importante în rețea. Care sunt țintele concrete pentru stocare și ce obligații veți impune marilor companii de stat?”, a întrebat deputatul.
Întrebarea vizează una dintre cele mai importante probleme ale tranziției energetice: retragerea unor capacități clasice de producție înainte ca noile surse să poată asigura, în condiții de siguranță, necesarul de energie.
Dumitru Chisăliță: „Nu poți să scoți ceva până nu pui altceva”
În răspunsul său, Dumitru Chisăliță a criticat ritmul în care România a închis capacități de producție pe cărbune, fără ca toate alternativele promise să devină operaționale.
„Din păcate, la noi, ca și în alte situații, închidem mai repede decât reușim să deschidem noi capacități. Așa s-a întâmplat și în perioada 2022–2026”, a afirmat ministrul desemnat.
Acesta a explicat că noile capacități de producție ar fi trebuit să intre în funcțiune în paralel cu retragerea celor pe cărbune.
„Cred că greșeala esențială a fost nerespectarea unui principiu fundamental în termodinamică și în mecanica fluidelor: nu poți să scoți ceva dintr-un sistem înainte de a pune altceva în loc, pentru că astfel creezi un dezechilibru”, a mai spus Dumitru Chisăliță, care a susținut că acest principiu trebuie să stea la baza tuturor deciziilor din domeniul energetic.
„Din punctul meu de vedere, acest principiu trebuie să fie esențial în tot ceea ce facem. Energia trebuie să fie, înainte de toate, sigură. Pentru a asigura siguranța sistemului, trebuie să respectăm principiul continuității”, a declarat acesta.
Noi capacități de producție și stocare până în 2027
În prezentarea programului de guvernare, Dumitru Chisăliță a anunțat că România și-a propus să adauge 5.800 MW de noi capacități de producție până la finalul anului 2027.
O parte dintre acestea ar urma să provină din surse regenerabile, iar altele din capacități care pot asigura producție atunci când sistemul are nevoie.
Ministrul desemnat a indicat centralele de la Mintia și Iernut drept proiecte importante pentru securitatea energetică. Potrivit declarațiilor sale, centrala de la Mintia intrase în probe de producție, iar centrala de la Iernut ar putea fi pusă în funcțiune în prima parte a anului 2027.
Acesta a promis o monitorizare mai strictă a proiectelor și a respectării termenelor contractuale.
„Sunt două elemente importante, care vor asigura securitatea atât de necesară a sistemului energetic. Voi dedica o mare parte din timp coordonării directe a acestor proiecte, încercând să mă asigur că întârzierile și problemele identificate sunt remediate și că obligațiile prevăzute în contractele existente sunt respectate”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Un alt obiectiv îl reprezintă dezvoltarea capacităților de stocare. Ministrul desemnat a precizat că România avea, potrivit datelor statistice prezentate la audiere, aproximativ 1.350 MW de capacități de stocare, în condițiile în care ținta pentru sfârșitul anului 2026 este de 1.500 MW.
Acesta a susținut că stocarea în baterii trebuie să funcționeze împreună cu alte soluții, inclusiv stocarea prin pompaj, pentru a reduce dezechilibrele și nevoia de importuri în perioadele cu deficit de producție.
Monika BACIU
