Mintia schimbă calculele României pentru iarna care vine

România intră în sezonul rece cu un avantaj important față de multe state europene: producția internă de gaze naturale. În același timp, consumul ar putea crește, iar una dintre explicații este legată de noile capacități de producție a energiei electrice, în special centrala de la Mintia.

În acest context, autoritățile recomandă companiilor care au obligații de înmagazinare să accelereze ritmul de constituire a rezervelor și să depășească nivelul minim prevăzut de lege.

Mintia, printre proiectele care pot crește consumul de gaze

Intrarea în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut – noua centrală –, Constanța și Arad, proiecte finanțate prin PNRR, poate aduce o creștere importantă a consumului de gaze naturale.

La acestea se adaugă și conectarea unui număr mare de consumatori casnici prin programul Anghel Saligny.

„Pentru că există posibilitatea să avem o creștere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut – noua centrală, Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectarea multor consumatori casnici conectați prin programul Anghel Saligny, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală”, explică Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Astfel, dezvoltarea centralei de la Mintia nu înseamnă doar o capacitate suplimentară de producție a energiei electrice. Proiectul intră și în calculele privind necesarul de gaze al României pentru următorii ani.

România are producție internă importantă

În ciuda temerilor legate de o posibilă criză a gazelor, România pornește dintr-o poziție mai bună decât multe alte state europene.

Țara noastră are o producție internă importantă de gaze naturale și se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Situația se va consolida după intrarea în exploatare, în 2027, a proiectului Neptun Deep.

Această poziție oferă României un avantaj important într-o perioadă în care piața europeană a gazelor rămâne extrem de volatilă.

Populația are protecție prin mecanismul stabilit de Guvern

Consumatorii casnici beneficiază de un mecanism reglementat prin OUG nr. 12/2026.

Producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică.

Potrivit lui Cristian Bușoi, cantitățile destinate furnizorilor care au consumatori casnici și producătorilor de energie termică au fost deja contractate, în principal prin efortul Romgaz.

Problema este mai sensibilă în cazul consumatorilor industriali, care cumpără gaze pe piața liberă și pot resimți direct creșterea prețurilor.

„Există însă nevoia de a găsi soluții de sprijin, în conformitate cu regulile economiei de piață și ale ajutorului de stat european, dar și ținând cont de posibilitățile bugetului național și de sursele europene disponibile, pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă”, spune secretarul de stat.

Depozitele trebuie umplute înainte de iarnă

România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor.

Cadrul național și european prevede constituirea unui stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. Regulile europene oferă însă mai multă flexibilitate în 2026: nivelul de 90% trebuie atins în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie.

În condiții dificile de umplere a depozitelor, un stat poate coborî cu până la 10 puncte procentuale, până la 80%. Comisia Europeană poate permite încă 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiții nefavorabile pe piață.

Cristian Bușoi spune că este familiarizat cu acest mecanism, după ce a fost raportor al Parlamentului European pentru regulamentul privind înmagazinarea gazului natural, în perioada în care a ocupat funcția de președinte al comisiei ITRE.

Gazul european s-a scumpit puternic

Presiunea asupra pieței europene vine dintr-un context internațional complicat.

La 25 august, prețul TTF se situa în jurul valorii de 68 de euro/MWh. Nivelul este cu aproximativ 16% mai mare decât în urmă cu o lună și aproape dublu față de acum un an.

Printre factorii care au influențat piața se află conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Situația a afectat exporturile de LNG din zona Golfului, inclusiv disponibilitatea gazului din Qatar. Unele capacități de producție din Qatar au fost, de asemenea, afectate de bombardamente, iar refacerea lor completă poate dura.

În paralel, Europa concurează cu țările din Asia de Sud-Est pentru gazul natural lichefiat, în special pentru livrările din Statele Unite.

Prețurile ridicate au redus și atractivitatea achiziției de gaze pentru înmagazinare, fapt care a contribuit la un nivel mai redus al stocurilor europene.

Mintia poate crește cererea exact într-un moment sensibil

România are, așadar, un avantaj important prin producția internă, dar trebuie să țină cont și de faptul că necesarul de gaze poate crește.

Mintia este una dintre piesele importante ale acestei schimbări. Alături de noile capacități de la Iernut, Constanța și Arad, centrala poate aduce o cerere suplimentară de gaze într-un sistem care trebuie să acopere în același timp consumul populației, al industriei și al producătorilor de energie.

„Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație”, explică Cristian Bușoi.

Pentru România, miza iernii nu este doar dacă va exista suficient gaz, ci și dacă rezervele și producția internă vor ține pasul cu un consum care poate crește. Iar Mintia este unul dintre proiectele care pot schimba semnificativ această ecuație.

Monika BACIU