Ilie Bolojan: România nu și-a îndeplinit la timp angajamentele din PNRR privind înlocuirea centralelor pe cărbune
România se confruntă cu o nouă perioadă de presiune asupra sistemului energetic, pe fondul temperaturilor extreme și al producției reduse din unele surse. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că situația centralelor pe cărbune este rezultatul unor angajamente asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și al întârzierilor în dezvoltarea noilor capacități de producție.
Șeful Executivului a subliniat că discuția despre cărbune nu are doar o componentă politică, ci și una economică șitehnică.
„Problema centralelor pe cărbune ține de zona de energie.Sunt două aspecte: cele de natură politică și cele care țin de angajamentele României, de realități, de absorbția de fondurieuropene, de analize de rentabilitate și de sustenabilitate.
România a semnat un angajament prin PNRR prin care, înschimbul unor finanțări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, dar și sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producția de cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producție, adică producție pegaz, fotovoltaic sau eolian.
Din păcate, din 2021 și până în 2025, când am avut termeneleprin care trebuia să facem aceste schimbări, nu s-a făcut mare lucru, nici la Craiova, Valea Jiului sau județul Gorj”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Întârzierile complică tranziția energetică
Declarația vine într-un moment sensibil pentru sistemulenergetic național. Seceta severă a redus producția hidro, iarconsumul ridicat din timpul valului de caniculă a crescutpresiunea asupra Sistemului Energetic Național. În acestecondiții, grupurile pe cărbune au rămas o sursă importantă de energie pentru menținerea echilibrului în rețea.
În același timp, întârzierile în construirea noilor centrale pegaze și în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă au făcut ca o parte dintre capacitățile care urmau să înlocuiascăproducția pe cărbune să nu fie încă disponibile.
Valea Jiului și județul Gorj se află printre cele mai afectatezone de acest proces de tranziție, deoarece economia localădepinde în continuare de exploatarea cărbunelui și de producția de energie pe bază de lignit și huilă.
Declarațiile premierului evidențiază dificultatea de a respectacalendarul convenit prin PNRR în lipsa investițiilor finalizate, într-un context în care România trebuie să mențină securitateaenergetică și, în același timp, să își respecte angajamenteleasumate față de Comisia Europeană.
Monika BACIU