Autostrada Dacilor, respinsă de senatori. Proiectul care ar lega cele șase localități din Valea Jiului ajunge la Camera Deputaților
Senatorii au respins, prin vot, în prima etapă legislativă, proiectul privind realizarea obiectivului de investiții de interes național „Autostrada Dacilor”, propus pentru Valea Jiului. Inițiativa prevede construirea unei conexiuni rutiere rapide care să lege localitățile Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, proiectul va fi transmis acum Camerei Deputaților, care are votul final asupra inițiativei.
„Autostrada Dacilor”, proiect propus pentru Valea Jiului
Inițiativa, avansată de POT, are la bază situația economică și infrastructurală a Văii Jiului. Autorii proiectului susțin că regiunea se confruntă de peste trei decenii cu un declin economic structural, asociat în principal cu restructurarea și închiderea activităților miniere. Potrivit argumentelor prezentate de inițiatori, numărul locurilor de muncă din sectorul extractiv al huilei a scăzut de la peste 51.000 în 1991 la aproximativ 2.900 în prezent. Proiectul face referire și la Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 2021-2030, care identifică izolarea geografică drept unul dintre factorii care afectează reconversia economică și valorificarea potențialului turistic al zonei.
Autorii proiectului invocă închiderea minelor și pierderea locurilor de muncă
Inițiatorii susțin că angajamentele României privind neutralitatea climatică vor duce la închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032. Potrivit acestora, măsura ar putea avea drept consecință pierderea altor 5.550 de locuri de muncă directe. „În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere. De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului.
DN66, principala legătură rutieră a Văii Jiului
Potrivit inițiatorilor, legătura rutieră actuală a Văii Jiului se realizează în principal prin DN66 (E79), drum care prezintă sectoare montane cu restricții geometrice. Cea mai apropiată autostradă, A1, se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani, iar accesul până la aceasta presupune un timp de deplasare de peste 70 de minute, conform argumentelor prezentate în proiect. Inițiatorii susțin că și infrastructura feroviară de pe linia 202 Simeria-Filiași are restricții importante de viteză, iar durata unei călătorii către București ajunge la minimum 6,5 ore, în timp ce deplasarea către Cluj-Napoca depășește 5,5 ore. În opinia autorilor proiectului, o conexiune rutieră de mare viteză ar putea separa traficul greu de traficul local și ar crește siguranța rutieră pe coridorul Deva-Petroșani.
Traseul ar lega mai multe obiective turistice din Hunedoara
Proiectul „Autostrada Dacilor” este prezentat și ca o investiție cu potențial turistic. Inițiatorii susțin că noul coridor rutier ar facilita accesul către mai multe obiective importante din județul Hunedoara. „Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului. Inițiatorii fac referire și la documentele strategice naționale, între care Master Planul General de Transport, care prevede modernizarea DN66 la nivel TransRegio, precum și la Programul Operațional Transport 2021-2027.
Cum ar urma să fie finanțată investiția
Proiectul prevede ca Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să inițieze procedurile administrative necesare. Aprobarea indicatorilor tehnico-economici ar urma să rămână în competența Guvernului, prin hotărâre, după finalizarea Studiului de Fezabilitate. Finanțarea ar urma să fie asigurată etapizat din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin Fondul pentru o Tranziție Justă și programele europene de transport, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual. Proiectul prevede și posibilitatea utilizării altor surse de finanțare constituite potrivit legii. Inițiatorii susțin că proiectul respectă legislația europeană privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și normele de mediu aplicabile ariilor protejate. „Proiectul de lege este în deplină concordanță cu legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și respectă standardele de mediu privind ariile protejate (Directiva Habitate și Directiva Păsări), traseul urmând culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor—Bănița pentru a evita zonele de protecție integrală (Natura 2000 Strei-Hațeg, Parcul Național Retezat)”, mai afirmă inițiatorii. După respingerea proiectului de către Senat, următoarea etapă este dezbaterea și votul în Camera Deputaților.
Monika BACIU
