Universitatea din Petroșani ar putea primi bani de la stat
Ministerul Educației și Cercetării accelerează investițiile în mediul academic și alocă, pentru anul 2026, un buget de 100 de milioane de lei dedicat exclusiv cercetării științifice.
Decizia, oficializată prin ordinul publicat în Monitorul Oficial pe 13 mai, stabilește reguli clare pentru distribuția banilor, unde performanța ocupă locul central.
Spre deosebire de alocările bugetare clasice, acest fond pune un accent major pe rezultate. Cea mai mare pondere din sumă, respectiv 50%, ajunge la universități în funcție de poziția ocupată în Metarankingul național din 2025.
Restul bugetului urmează o schemă de distribuție precisă, menită să echilibreze stabilitatea instituțională cu performanța academică. Astfel, o cincime din fonduri revine tuturor universităților eligibile sub forma unei sume fixe, în timp ce un procent similar susține direct resursa umană prin raportarea normelor de cercetare și a numărului de conducători de doctorat.
În plus, Ministerul alocă resurse specifice pentru nișele academice și rezultatele de impact: un procent de 5% sprijină programele din domeniul artistic, iar restul de 5% recompensează universitățile pe baza scorului brut obținut în urma activității științifice. Toate aceste sume apar separat în contractele instituționale pentru a garanta o transparență totală a investițiilor.
Digitalizarea este obligatorie
Deși toate universitățile de stat pot accesa aceste fonduri, Ministerul impune condiții stricte de raportare. Instituțiile care nu transmit datele oficiale în platformele naționale (PNRUIS/ANS și RUNIDAS/RMUR) pierd finanțarea. De asemenea, universitățile au obligația să își mențină actualizată oferta educațională pe platforma studyinromania .gov.ro, un instrument esențial pentru atragerea studenților străini.
Banii alocați sunt considerați venituri proprii, ceea ce oferă universităților libertate în gestionarea lor, sub umbrela autonomiei universitare. Conform prevederilor oficiale, universitățile au libertatea să direcționeze aceste fonduri către trei piloni esențiali ai dezvoltării academice. Prima categorie vizează consolidarea resursei umane prin plata salariilor, a sporurilor și a deplasărilor necesare cercetătorilor în misiuni de documentare.
Cea de-a doua direcție susține activitatea științifică propriu-zisă și acoperă taxele pentru publicarea articolelor în reviste de prestigiu, participarea la conferințe internaționale, precum și achiziția de cărți sau materiale de laborator. În completarea acestora, fondurile pot fi utilizate pentru investiții masive în infrastructură, prin cheltuieli de capital menite să modernizeze centrele de cercetare existente.
Monika BACIU
