România, de aproape cinci ori sub media UE la investițiile în cercetare. Regiunea Vest conduce clasamentul național, dar cum stă Hunedoara?
România investește în cercetare și dezvoltare de aproape cinci ori mai puțin decât media Uniunii Europene, iar diferențele dintre regiunile țării sunt considerabile. Potrivit celor mai recente date Eurostat, Regiunea Vest ocupă primul loc la nivel național în ceea ce privește intensitatea cercetării și dezvoltării. Din această regiune face parte și județul Hunedoara.
La nivel european, însă, decalajul rămâne foarte mare. În timp ce state precum Suedia alocă cercetării și dezvoltării peste 3,5% din Produsul Intern Brut, România se află printre țările cu cele mai mici investiții în acest domeniu.
Datele apar în analiza Eurostat privind statisticile cercetării și dezvoltării la nivel regional, care prezintă situația din statele membre și diferențele dintre regiunile europene.
România alocă cercetării mai puțin de jumătate de procent din PIB
În 2024, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare din România au reprezentat 0,46% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene a ajuns la 2,24%.
Diferența este semnificativă. Practic, România alocă cercetării și dezvoltării o proporție din PIB de aproape cinci ori mai mică decât media europeană.
Situația nu este nouă. În 2023, intensitatea cercetării și dezvoltării era de 0,52% din PIB în România, față de 2,26% la nivelul UE. În anul următor, indicatorul național a scăzut la 0,46%.
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare au ajuns la 403,3 miliarde de euro în 2024, față de 389,2 miliarde de euro în anul precedent.
Suedia s-a aflat în fruntea clasamentului european, cu investiții echivalente cu 3,56% din PIB. România a rămas printre statele cu cele mai mici valori.
Regiunea Vest, pe primul loc în România
La nivel regional, datele Eurostat pentru 2023 arată o situație diferită de cea din clasamentul național.
Regiunea Vest a înregistrat cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării din România. Eurostat pune acest rezultat pe seama profilului industrial al regiunii, în special a lanțurilor de furnizori din industria auto și a activităților din industria electrotehnică.
În schimb, București-Ilfov a avut cele mai mari cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare raportate la numărul de locuitori.
Diferența dintre cei doi indicatori este importantă. Intensitatea cercetării arată ponderea cheltuielilor în PIB, în timp ce cheltuielile pe locuitor permit comparația volumului investițiilor în raport cu populația.
Regiunea Vest are, așadar, cea mai bună poziție din România la primul indicator, dar capitala conduce la cel de-al doilea.
Hunedoara, inclusă în regiunea cu cele mai bune rezultate din țară
Pentru județul Hunedoara, aceste statistici au o relevanță aparte. Județul face parte din Regiunea Vest, alături de Timiș, Arad și Caraș-Severin.
Totuși, Eurostat nu prezintă în această analiză date distincte pentru fiecare județ. Indicatorii regionali includ toate cele patru județe, astfel că poziția bună a Regiunii Vest nu poate fi atribuită automat și Hunedoarei.
Un alt indicator oferă informații despre resursa umană din cercetare. În 2023, șase dintre cele opt regiuni ale României aveau o pondere a personalului din cercetare și dezvoltare sub 0,50% din totalul forței de muncă.
Excepțiile erau București-Ilfov și Regiunea Vest. La nivel european, personalul din cercetare și dezvoltare reprezenta 1,57% din totalul forței de muncă în 2023.
Cea mai mică valoare din Uniunea Europeană apărea în regiunea Sud-Vest Oltenia, unde personalul din cercetare și dezvoltare reprezenta doar 0,09% din forța de muncă.
Diferențe uriașe între regiunile europene
La nivelul Uniunii Europene, cercetarea și dezvoltarea sunt concentrate în anumite zone, în special în regiunile cu universități puternice, institute de cercetare, centre tehnologice și industrii cu valoare adăugată mare.
În 2023, numai 51 dintre cele 231 de regiuni europene pentru care existau date aveau o intensitate a cercetării peste media UE, de 2,26%. Dintre acestea, 28 depășeau pragul de 3% din PIB.
La polul opus, 25 de regiuni aveau investiții în cercetare sub 0,50% din PIB. Șase dintre acestea erau din România.
Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în regiunea belgiană Brabant Wallon, cu 9,27% din PIB, urmată de regiunea germană Stuttgart, cu 7,83%.
Diferențele sunt la fel de mari și atunci când cheltuielile sunt raportate la numărul de locuitori.
În 2023, media Uniunii Europene a fost de 869 de euro pe locuitor. În regiunea belgiană Brabant Wallon, valoarea a ajuns la 5.931 de euro, iar în Stuttgart la 4.945 de euro.
În România, unele dintre cele mai mici valori au fost înregistrate în regiunea Sud-Est, cu numai 15 euro pe locuitor, și în Sud-Vest Oltenia, cu 22 de euro.
Toate regiunile României s-au situat sub media europeană.
Câți oameni lucrează în cercetare și dezvoltare în Europa
Uniunea Europeană avea aproximativ 3,3 milioane de persoane angajate în cercetare și dezvoltare în 2023, calculate în echivalent normă întreagă. În 2024, numărul a crescut la aproximativ 3,4 milioane.
Ponderea acestora în totalul forței de muncă din UE a ajuns la 1,59% în 2024, față de 0,90% în anul 2000.
Companiile private au un rol important în acest sector. Aproximativ trei cincimi din personalul european din cercetare și dezvoltare lucrează în mediul de afaceri.
Datele arată și o concentrare a specialiștilor în anumite regiuni. În 2023, regiunea franceză Île-de-France avea 140.273 de cercetători, cel mai mare număr dintre regiunile europene analizate. Urmau Stuttgart, cu 87.034, și Oberbayern, cu 80.795 de cercetători.
România, în urmă și la resursele umane din știință și tehnologie
O altă categorie analizată de Eurostat este cea a resurselor umane în știință și tehnologie. Indicatorul are o definiție mai largă decât personalul din cercetare și include atât persoanele cu studii superioare, cât și persoanele care au ocupații în domeniul științei și tehnologiei.
În 2025, Uniunea Europeană avea 128,2 milioane de persoane în această categorie, echivalentul a 49,9% din totalul forței de muncă.
Dintre acestea, 56,8 milioane aveau atât pregătire superioară, cât și ocupații corespunzătoare domeniului.
În România, cinci dintre cele opt regiuni aveau în 2025 o pondere sub 17,5% pentru această categorie de specialiști. Cea mai mică valoare la nivel național era în Sud-Muntenia, cu 11,8%.
Cercetarea, un indicator al dezvoltării economice
Datele Eurostat arată că România are încă un decalaj important față de Uniunea Europeană în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare. În același timp, diferențele dintre regiunile țării indică o concentrare a activităților de cercetare în anumite zone economice.
Regiunea Vest se află pe primul loc la nivel național în ceea ce privește intensitatea cercetării și dezvoltării, iar profilul industrial, în special industria auto și cea electrotehnică, contribuie la această poziție.
Pentru Hunedoara, apartenența la această regiune reprezintă un context economic important, dar nu oferă, de una singură, o imagine exactă asupra cercetării din județ. Pentru o evaluare corectă sunt necesare date distincte despre investițiile locale, personalul din cercetare, activitatea universităților și proiectele derulate de companii și instituții.
foto ilustrativa