Bisericile de lemn ar putea avea un sistem special de protecție. Legea care vizează și un monument istoric din Petroșani

O nouă propunere legislativă depusă la Senat urmărește să schimbe modul în care sunt protejate bisericile de lemn din România. Măsurile ar putea avea efect direct și în Valea Jiului, unde se află unul dintre aceste monumente istorice: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Petroșani, ridicată în secolul al XVIII-lea.

Inițiativa legislativă B535/2026 privind cadrul național pentru protejarea și conservarea bisericilor de lemn a fost înregistrată la Senat în 24 septembrie 2026. Proiectul se află, în acest moment, în procedură parlamentară și nu reprezintă încă o lege în vigoare. Pentru inițiativă a fost solicitată procedura de urgență.

Biserica de lemn din Petroșani, monument vechi de câteva secole

Pentru Valea Jiului, proiectul are o relevanță aparte. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Petroșani figurează pe Lista Monumentelor Istorice și datează din secolul al XVIII-lea. Documentele oficiale ale administrației locale o includ între cele opt monumente istorice de pe raza municipiului Petroșani.
Mai mult, Strategia de dezvoltare a județului Hunedoara o prezintă drept cea mai veche construcție din Petroșani care a rezistat trecerii timpului. În biserică se păstrează clopotul original, inscripționat cu anul 1790, precum și icoane și cărți religioase vechi.
Astfel de elemente explică și miza proiectului aflat acum în Parlament: în cazul unui incendiu puternic, pierderea materialului original poate fi ireversibilă.

Registru național pentru bisericile de lemn

Propunerea legislativă urmărește crearea unui sistem național integrat pentru prevenirea riscurilor și protejarea bisericilor de lemn.
Printre principalele măsuri prevăzute se numără înființarea unui Registru național al bisericilor de lemn, evaluarea riscurilor pentru fiecare obiectiv, clasificarea în funcție de nivelul de risc, realizarea unor planuri individuale de protecție și documentarea digitală a monumentelor.
Registrul nu ar înlocui Lista Monumentelor Istorice. Rolul său ar fi unul tehnic și operațional, astfel încât autoritățile să știe care sunt vulnerabilitățile fiecărei biserici și unde trebuie direcționate cu prioritate investițiile.

Instalațiile electrice, trăsnetele și accesul pompierilor, printre riscurile evaluate

Proiectul pleacă de la vulnerabilitatea aparte a construcțiilor istorice din lemn. Pentru fiecare obiectiv ar urma să fie analizate, între altele, starea instalațiilor electrice, sistemele de protecție împotriva trăsnetului, existența detectoarelor și alarmelor de incendiu, sursele de apă din apropiere și accesul autospecialelor de pompieri. Ar conta inclusiv timpul estimat de intervenție în cazul unei situații de urgență.
Inițiatorii argumentează că riscul nu poate fi analizat doar din perspectiva izbucnirii unui incendiu. O biserică poate avea instalații electrice bune, dar un sistem defect de protecție împotriva trăsnetului. În alte situații, problema poate fi accesul dificil al pompierilor sau lipsa unei surse suficiente de apă.

Monumentele ar urma să fie documentate digital
O altă măsură importantă este documentarea digitală. Aceasta poate cuprinde relevee, fotografii de înaltă rezoluție, scanări 3D și informații despre elementele artistice și constructive ale bisericii. Scopul nu este înlocuirea monumentului printr-o copie digitală, ci păstrarea unor informații cât mai exacte care ar putea fi folosite în cazul unei restaurări după un dezastru.
Pentru un monument vechi de câteva secole, precum biserica de lemn din Petroșani, o asemenea documentație poate deveni importantă tocmai pentru că elementele originale distruse de foc nu mai pot fi recuperate.

De unde ar putea veni banii

Aplicarea măsurilor presupune însă costuri. Proiectul enumeră printre posibilele surse de finanțare bugetul de stat, bugetele locale, fondurile europene și alte fonduri externe nerambursabile, programele destinate patrimoniului, contribuțiile cultelor, donațiile și sponsorizările.
Finanțarea ar urma să țină cont de nivelul de risc, valoarea culturală a obiectivului, starea de conservare, riscul unei pierderi ireversibile, accesibilitatea și capacitatea financiară a beneficiarului. Inițiatorii susțin că o comunitate cu resurse reduse nu ar trebui să suporte singură costurile protejării unui monument cu valoare care depășește interesul local.

Incendiul unei biserici din Maramureș, semnalul care a readus problema în atenție

În expunerea de motive este invocat incendiul produs în 2026 la biserica de lemn din Poșta, județul Maramureș. Inițiatorii precizează că proiectul nu este construit exclusiv în jurul acestui caz, dar îl consideră un exemplu al vulnerabilității bisericilor istorice construite din lemn.
Documentul susține că protecția trebuie să înceapă înainte ca pompierii să fie chemați la incendiu: prin identificarea riscurilor, verificarea instalațiilor, protecția împotriva trăsnetelor, detectarea timpurie a incendiilor, asigurarea surselor de apă și pregătirea accesului pentru intervenție.
Pentru Valea Jiului, discuția nu este una îndepărtată. Petroșaniul păstrează încă o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, parte din patrimoniul istoric al municipiului. Dacă propunerea va parcurge procedura parlamentară și va intra în vigoare, astfel de monumente ar putea intra într-un sistem național care pune un accent mai mare pe prevenție, evaluarea riscurilor și finanțarea măsurilor de protecție.
Monika BACIU