Curtea de Conturi: Cursurile pentru șomeri nu țin pasul cu piața muncii. Ce schimbări sunt necesare

Programele de formare profesională destinate șomerilor trebuie orientate mai mult către rezultatele obținute pe piața muncii, nu doar către numărul persoanelor care participă la cursuri. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2022–2024.

Auditul a vizat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Curtea de Conturi a analizat modul în care sunt planificate, organizate și desfășurate programele de formare, dar și măsura în care acestea contribuie la reintegrarea șomerilor pe piața muncii.

Standardele ocupaționale sunt actualizate prea greu

Una dintre problemele identificate de auditori este lipsa unui mecanism național suficient de eficient pentru actualizarea periodică a standardelor ocupaționale.

Curtea de Conturi arată că procesul trebuie să implice mai activ partenerii sociali și reprezentanții mediului de afaceri. Actualizarea cu întârziere a standardelor poate crea diferențe între ceea ce oferă programele de formare și competențele solicitate de angajatori.

Instituția recomandă o colaborare mai strânsă între Ministerul Muncii, autoritățile din domeniul educației, sectoarele economice și partenerii sociali.

Scopul este ca oferta de formare să poată ține pasul cu schimbările tehnologice și cu cererea de pe piața muncii.

Sistemul are reguli clare, dar accentul trebuie mutat pe rezultate

Auditul arată că sistemul de formare profesională are un cadru legal și procedural bine definit. În același timp, există un proces de modernizare și digitalizare, inclusiv prin platforme precum ReCONECT. Problema apare la nivelul evaluării rezultatelor.

Potrivit Curții de Conturi, mecanismele de monitorizare pun accent în principal pe indicatori de volum. Cu alte cuvinte, contează în mare măsură câte persoane au participat la programe, în timp ce evaluarea calității formării și a rezultatelor pe termen mai lung are nevoie de consolidare.

Curtea recomandă introducerea unor mecanisme unitare care să evalueze calitatea actului didactic, performanța formatorilor și relevanța programelor pentru cerințele angajatorilor.

Diploma nu este suficientă pentru un loc de muncă

Raportul nu arată că programele de formare profesională sunt lipsite de efecte. Dimpotrivă, Curtea de Conturi constată că acestea au contribuit la integrarea pe piața muncii pentru o parte dintre absolvenți.

Totuși, nivelurile de ocupare rămân moderate și există loc pentru îmbunătățiri. De aici rezultă una dintre schimbările importante propuse de auditori: succesul unui program ar trebui analizat și prin prisma rezultatelor obținute după absolvire.

Este relevant dacă persoana își găsește un loc de muncă, dar și dacă reușește să îl păstreze. Ucenicia la locul de muncă, una dintre măsurile cu rezultate bune

Curtea de Conturi identifică și exemple de măsuri care contribuie direct la integrarea profesională. Un astfel de exemplu este ucenicia la locul de muncă.

Auditul arată că această formă de pregătire are eficiență demonstrată în integrarea profesională, însă nu este utilizată încă la amploarea posibilă. Curtea indică drept cauze lipsa unor stimulente suficiente și necesitatea unor parteneriate mai solide cu mediul de afaceri.

Extinderea acestor parteneriate se află, de altfel, printre recomandările formulate de instituție.

Cursuri mai scurte, pe fondul constrângerilor financiare

Programele de formare au fost adaptate și la presiunile bugetare. Curtea de Conturi notează diversificarea tipurilor de cursuri și orientarea către forme mai scurte de specializare. Această abordare a permis menținerea accesului la formare pentru un număr semnificativ de șomeri, chiar și în condițiile reducerii bugetare.

În același timp, durata mai redusă a unui program nu rezolvă problema relevanței sale dacă respectiva calificare nu corespunde cererii reale a angajatorilor.

Șomerii de lungă durată și tinerii NEET, printre categoriile vulnerabile

Auditul atrage atenția asupra șomajului de lungă durată și asupra tinerilor NEET. Termenul NEET se referă la tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.

Datele analizate de Curtea de Conturi indică și unele evoluții favorabile pentru anumite categorii, inclusiv o reducere a numărului de tineri NEET în perioada analizată.

Totuși, instituția consideră că resursele publice trebuie orientate mai clar către persoanele care întâmpină cele mai mari dificultăți la intrarea sau revenirea pe piața muncii.

Acces mai bun la formare pentru persoanele din mediul rural

O altă recomandare vizează accesul la programe pentru persoanele din mediul rural. Curtea de Conturi propune flexibilizarea accesului la formare și extinderea parteneriatelor pentru ucenicie. Măsurile ar trebui să țină cont de particularitățile grupurilor vulnerabile și de diferențele dintre piețele muncii din diferite regiuni.

Curtea de Conturi cere monitorizarea absolvenților după curs

Una dintre cele mai importante recomandări este crearea unui sistem de monitorizare post-formare. Acesta ar trebui să permită evaluarea situației absolvenților după finalizarea programelor: dacă s-au angajat, cât timp au rămas în ocupare și în ce măsură calificarea obținută le-a fost utilă.

Curtea de Conturi recomandă astfel trecerea de la o evaluare bazată în principal pe numărul participanților și al absolvenților la una care ia în calcul sustenabilitatea integrării pe piața muncii.

Ce recomandă Curtea de Conturi

Curtea de Conturi recomandă actualizarea periodică a standardelor ocupaționale și a nomenclatoarelor de calificări, astfel încât programele de formare să țină pasul cu schimbările de pe piața muncii. În același timp, instituția consideră necesară folosirea mai extinsă a instrumentelor de prognoză pentru identificarea din timp a meseriilor și competențelor căutate de angajatori.

Un alt punct important îl reprezintă colaborarea dintre autorități, partenerii sociali și mediul de afaceri. Potrivit recomandărilor, această colaborare ar trebui să contribuie la adaptarea programelor de formare la nevoile reale ale angajatorilor.

Curtea de Conturi propune și o evaluare mai atentă a calității actului didactic și a performanței formatorilor. Nu este suficient să fie urmărit numărul persoanelor care participă la cursuri, ci și utilitatea pregătirii pe care acestea o primesc.

Un acces mai ușor la formare profesională este necesar și pentru persoanele din mediul rural, unde posibilitățile de pregătire și de ocupare pot fi mai reduse. În acest context, instituția recomandă măsuri adaptate nevoilor grupurilor vulnerabile.

O atenție mai mare ar trebui acordată și programelor de ucenicie, precum și parteneriatelor cu angajatorii. Curtea de Conturi consideră că formarea direct la locul de muncă poate avea un rol important în integrarea profesională a șomerilor.

Resursele disponibile ar trebui orientate cu prioritate către persoanele care întâmpină cele mai mari dificultăți la intrarea pe piața muncii, în special șomerii de lungă durată și tinerii NEET.

În final, Curtea de Conturi recomandă monitorizarea absolvenților și după finalizarea cursurilor. Astfel, autoritățile ar putea vedea câți dintre participanți își găsesc un loc de muncă, cât timp rămân în ocupare și dacă pregătirea primită corespunde activității pe care o desfășoară.

Concluzia auditului

Curtea de Conturi nu contestă utilitatea programelor de formare profesională. Auditul arată că acestea au produs rezultate pentru o parte dintre beneficiari, însă impactul poate fi îmbunătățit.

Principala schimbare propusă este trecerea de la o abordare axată pe numărul persoanelor care participă la cursuri la una axată pe rezultatul obținut după formare.

Pentru ca un program să răspundă cu adevărat nevoilor pieței muncii, calificarea oferită trebuie să corespundă cererii angajatorilor, iar rezultatul trebuie urmărit și după absolvire.

Monika BACIU