Ce se întâmplă cu absolvenții de liceu după ce termină școala. Datele Curții de Conturi și situația din Hunedoara

Curtea de Conturi avertizează asupra legăturii slabe dintre liceu și piața muncii. În Hunedoara, datele arată unde ajung absolvenții și ce probleme persistă.

Școala românească și piața muncii nu sunt suficient de bine conectate. Este una dintre concluziile unui audit realizat de Curtea de Conturi, care a analizat modul în care competențele formate în liceu răspund cerințelor angajatorilor și ce se întâmplă cu absolvenții după terminarea studiilor.

Raportul „Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii: elevul de astăzi, angajatul de mâine” analizează perioada 2022-2024 și a urmărit atât relația dintre sistemul de educație și piața muncii, cât și modul în care este stabilită cifra de școlarizare. Auditul a fost realizat în perioada aprilie-noiembrie 2025.

Aproape 160.000 de absolvenți fără un traseu identificat

Una dintre problemele evidențiate de Curtea de Conturi este monitorizarea insuficientă a absolvenților de liceu.

Pentru promoția 2021-2022, din cei 125.400 de absolvenți ai cursurilor de zi, pentru 75.373 nu era identificat traseul ulterior. În cazul promoției 2022-2023, din 123.646 de absolvenți, situația a 84.262 nu era cunoscută în bazele de date analizate.

În total, pentru cele două promoții, traseul a 159.635 de absolvenți nu era identificat. Datele disponibile îi includeau pe cei care au continuat studiile, pe cei angajați, antreprenori sau șomeri, însă sistemul nu dispunea de o bază de date națională completă și interconectată care să permită urmărirea coerentă a parcursului acestora.

Problema este importantă și pentru că datele despre absolvenți ar trebui să ajute autoritățile să afle dacă oferta educațională răspunde realmente nevoilor economiei.

Curriculumul nu este construit cu o consultare sistematică a angajatorilor

Curtea de Conturi arată că politicile curriculare pentru învățământul liceal sunt actualizate în funcție de mai mulți factori, însă reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați în mod sistematic în procesul de elaborare a curriculumului.

Situația este diferită în cazul învățământului tehnologic și profesional, unde există parteneriate cu operatori economici și stagii practice. Pentru filiera teoretică, legătura directă cu piața muncii este mult mai redusă.

Auditorii au identificat și lipsa unor structuri dedicate, la nivelul ministerului, inspectoratelor și liceelor, care să mențină o relație permanentă între sistemul educațional și piața muncii.

O altă problemă este stabilirea cifrei de școlarizare. Pentru învățământul tehnologic și profesional, necesarul de pe piața muncii este luat în calcul. În cazul liceelor teoretice, însă, fundamentarea se bazează în principal pe date din anii anteriori și pe opțiunile elevilor, fără o analiză prospectivă suficientă a necesarului de forță de muncă.

Hunedoara are propriul sistem de monitorizare a absolvenților

În județul Hunedoara, situația este mai bine documentată la nivel local. Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, împreună cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, a realizat un studiu privind inserția școlară și profesională a absolvenților pentru promoția 2023-2024.

Analiza a inclus absolvenții de liceu, învățământ profesional, profesional dual și postliceal. Datele au fost colectate de la unitățile de învățământ, prin situații nominale, chestionare adresate absolvenților și anchete realizate de diriginți.

Pentru absolvenții de liceu, studiul județean arată că din 2.751 de tineri:

• 1.824, respectiv 66,3%, continuă studiile;
• 142, adică 5,1%, sunt angajați în domeniul studiilor absolvite;
• 480, respectiv 17,4%, lucrează într-un alt domeniu;
• 168 de absolvenți, adică 6,1%, sunt înregistrați ca șomeri;
• 176, respectiv 6,4%, se află în alte situații.

Categoriile se pot suprapune. De exemplu, un absolvent poate să continue studiile și, în același timp, să fie angajat.

În Hunedoara, filiera tehnologică arată o problemă importantă

Datele județene scot în evidență diferențe mari între cele trei filiere de liceu. În cazul filierei teoretice, 81,5% dintre absolvenți continuă studiile, în timp ce 0,9% sunt angajați în domeniul studiilor și 7,8% lucrează în alt domeniu.

La filiera vocațională, 77,5% continuă studiile, 5,4% sunt angajați în domeniul pregătirii, iar 4,5% lucrează în alt domeniu. În același timp, 13,5% sunt înregistrați ca șomeri.

Filiera tehnologică are o situație diferită. Doar 45,5% dintre absolvenți continuă studiile, în timp ce 10,4% sunt angajați în domeniul în care s-au pregătit, iar 31,75% lucrează într-un alt domeniu. 8,1% sunt înregistrați ca șomeri.

Cifrele arată astfel o situație care merită urmărită: absolvenții învățământului tehnologic intră mai des pe piața muncii, dar o parte importantă dintre cei care se angajează ajung să lucreze în afara domeniului pentru care au fost pregătiți.

Exemple din Valea Jiului și restul județului

Datele ISJ Hunedoara permit și o privire asupra situației liceelor. La Colegiul Economic „Hermes” din Petroșani, 78,8% dintre absolvenții filierei tehnologice continuă studiile, iar 14,1% sunt angajați în domeniul studiilor.

La Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Petroșani, 40% dintre absolvenții analizați continuă studiile, 20% lucrează într-un alt domeniu, iar 6 sunt înregistrați ca șomeri.

La Liceul Tehnologic din Lupeni, 45,5% continuă studiile, iar 74,5% dintre absolvenții incluși în categoria angajaților lucrează într-un alt domeniu decât cel al calificării.

La Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” din Hunedoara, situația este și mai evidentă: din 90 de absolvenți ai filierei tehnologice, 43 continuă studiile, 6 sunt angajați în domeniul calificării, iar 53 sunt raportați ca angajați într-un alt domeniu.

La Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” din Hunedoara, 65,2% dintre absolvenții filierei tehnologice continuă studiile, 25% sunt angajați în domeniul pregătirii, iar 5,4% lucrează într-un alt domeniu.

În cazul unor unități, diferențele sunt foarte mari. La Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria, 23,9% dintre absolvenții analizați erau angajați în domeniul studiilor, dar 45,7% lucrau în alt domeniu. La Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu, 55,6% erau angajați într-un alt domeniu decât cel al pregătirii.

Dualul arată o legătură mai directă cu angajatorii

O situație diferită apare în învățământul profesional dual. Studiul realizat în Hunedoara arată că numărul elevilor angajați chiar în perioada examenului de certificare a calificării profesionale a crescut de la 20 în anul școlar 2022-2023 la 38 în 2023-2024.

Autorii studiului consideră că acest fenomen indică o legătură directă între competențele dobândite de elevi și interesul companiilor pentru tineri calificați.

În anexele studiului apar, printre exemple, absolvenți angajați ca sudori la Assa Abloy, constructori-montatori de structuri metalice la Recomsid Hunedoara, electromecanici la companii din Orăștie și mecanici auto la firme din Deva și Orăștie.

Hunedoara are date, dar problema corelării rămâne

Raportul județean arată că Hunedoara a făcut deja pași pentru monitorizarea traseului absolvenților. ISJ Hunedoara a solicitat și centralizat date privind continuarea studiilor, angajarea în domeniul calificării, angajarea în alte domenii, șomajul și alte situații.

În același timp, chiar analiza județeană recomandă o analiză mai amănunțită a corelării specializărilor și calificărilor cu cerințele pieței muncii, revizuirea ofertei educaționale acolo unde indicatorii de inserție sunt slabi și extinderea învățământului dual în județ.

Este, de altfel, una dintre ideile care se regăsesc și în auditul național al Curții de Conturi: sistemul educațional are nevoie de o relație mai constantă cu piața muncii și de date mai bune despre traseul absolvenților.

Ce recomandă Curtea de Conturi

Curtea de Conturi propune mai multe măsuri, printre care analiza sistematică a competențelor formate în raport cu cerințele reale ale pieței muncii, dezvoltarea relației dintre licee și angajatori, crearea unui cadru unitar pentru monitorizarea traseului absolvenților și respectarea criteriului relevanței la stabilirea cifrei de școlarizare.

Pentru Hunedoara, recomandările locale merg într-o direcție asemănătoare: adaptarea ofertei educaționale, urmărirea specializărilor cu rezultate slabe de inserție, extinderea învățământului dual și îmbunătățirea colectării datelor despre parcursul absolvenților.

Problema ridicată de cele două analize nu este doar câți tineri termină liceul, ci și ce se întâmplă cu ei după absolvire și cât de bine corespunde pregătirea lor cu locurile de muncă disponibile.

Monika BACIU