Energia pe cărbune a devansat-o pe cea nucleară

Nivelul Dunării a crescut, spun specialiștii, dar energia nucleară produsă în România ajunge abia pe locul IV. Vorbim despre aproximativ 14 procente, în prima zi a săptămânii. Iar cărbunii au urcat în clasamentul generat de Sistemul Energetic Național.

Pe locul I se clasează, la începutul acestei săptămâni, energia produsă de hidrocarburi, cu 1285MW în medie. Iar locul II, în ciuda secetei, este energia din hidrocentrale. Cărbunii sunt pe locul III și au generat aproximativ 16 procente din energia produsă în România.

Țara noastră, însă, a reușit o adevărată performanță și nicio strategie energetică națională de care s-a vorbit nu a adus în locul centralelor pe cărbune altceva. Prin PNRR, România și-a asumat eliminarea accelerată a centralelor pe cărbuni și a lăsat deoparte orice strategie. Așa că acum ne mulțumim cu puțin și scump.

Costul de producție pentru energia pe huilă ajunge la niveluri foarte ridicate (de ordinul a peste 2.000 de lei/MWh în analizele recente), fiind mult mai scumpă decât cea din surse regenerabile, gaze sau importuri, din cauza tehnologiilor vechi și a certificatelor de emisii de dioxid de carbon.

Iar un exemplu grăitor vine de la Gorj: „CEO nu a găsit cumpărător pentru niciunul dintre cele 6 pachete de energie scoase la vânzare, care însumau o cantitate totală de 438.760 MWh în bandă. Prețul propus a fost de 730 lei/MWh, cotație la care volumul ofertat ar fi valorat peste 320 milioane lei, conform datelor Profit.ro”, acum două zile, în plină criză de energie.

„În prezent, CEO activează în sistemul energetic național cu 3 grupuri. La vârful de consum din 6 august, termocentralele pe cărbune injectau energie la o putere de circa 980 MW, având o pondere de 18-19% în totalul producției interne. Foarte recent a fost repornită și termocentrala pe huilă Paroșeni, de la Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ)”, mai scrie Profit.ro.

„Cărbunele pare să mizeze pe raporturile de putere bazate pe electoratul din Gorj și Valea Jiului, mai degrabă decât pe ieșirea din criza energetică. România a promis, potrivit PNRR, că renunță treptat la capacitățile care folosesc lignit și huilă până la sfârșitul anului 2025”, scrie și Economedia.