Tehnologia SF din spatele celor mai moderne tuneluri rutiere din România

Lucrările pe tronsonul lipsă de 9 kilometri din autostrada A1 Lugoj – Deva, cuprins între Margina și Holdea, au intrat în linie dreaptă. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a depășit deja un stadiu fizic de 65%. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, în urma unei vizite pe șantier. Această porțiune este vitală pentru a asigura o legătură neîntreruptă pe autostradă între Sibiu și rețeaua rutieră din vestul Europei.

Pentru recuperarea întârzierilor istorice, pe șantier este mobilizată o forță impresionantă: peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje. Printre constructori se numără mineri din Valea Jiului, români care s-au întors de pe marile șantiere din America de Sud, precum și specialiști din Bosnia și Serbia. Aceștia lucrează în paralel pe mai multe planuri.

Calendarul lucrărilor pentru perioada următoare include acțiuni majore pe întregul șantier, astfel că din luna iulie va începe deja turnarea primilor kilometri de asfalt. În același timp, constructorii fabrică pe plan local peste 300 de grinzi masive de beton necesare viaductelor, structuri impresionante care au o lungime de 40 de metri și o greutate de 80 de tone fiecare.

Punctul critic și cel mai spectaculos al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate care traversează un coridor ecologic strategic. Situația lucrărilor subterane se prezintă astfel:

Lucrările subterane avansează în ritm susținut pe ambele obiective din zona critică a traseului. Astfel, la tunelul scurt, care măsoară 400 de metri, excavarea a fost deja finalizată integral, iar în prezent constructorii execută ultimele porțiuni din căptușeala finală de beton.

În ceea ce privește tunelul lung, de 2 kilometri, echipele activează simultan pe 8 fronturi de lucru și înregistrează un avans mediu de 10 metri pe zi. Pe prima galerie mai sunt de excavat doar 250 de metri, structura fiind programată pentru străpungere în această vară, în timp ce pe a doua galerie au mai rămas în jur de 500 de metri, cu o estimare de finalizare a excavației la începutul toamnei.

În zonele unde excavarea s-a încheiat, echipele montează hidroizolația și toarnă structura de rezistență, cunoscută sub numele de „cămașa” de beton. Ulterior, specialiștii vor instala sistemele moderne de ventilație, iluminat, comunicații și siguranță la incendiu.

Reprezentanții Ministerului Transporturilor își propun să mențină o dinamică accelerată a proiectului în lunile următoare.

„Obiectivul nostru imediat este să creștem acest ritm de execuție pe parcursul verii, să plătim rapid facturile către constructori și să îndeplinim jalonul PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană”, a subliniat Horațiu Cosma.

Dacă ritmul actual se menține, deschiderea oficială a circulației va avea loc în prima parte a anului 2027. Acest moment va marca eliminarea unuia dintre cele mai aglomerate și periculoase sectoare de drum național din România și va oferi șoferilor o conexiune rapidă și sigură spre granița de vest.

Monika BACIU

foto Radio Timisoara