Via Transilvanica a fost declarată oficial traseu pedestru de interes național. Proiectul de 1.630 km traversează și județul Hunedoara

Via Transilvanica, proiectul turistic de anvergură care unește România de la nord la sud-vest, a primit statutul oficial de traseu pedestru de interes național. Ordinul a fost semnat vineri de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antrepre-noriatului și Turismului, Irineu Darău.

Această recunoaștere aduce măsuri stricte de protecție, dar și obligații clare pentru autoritățile locale din cele 10 județe traversate de „drumul care unește” – printre care se numără și județul Hunedoara, o zonă cu un patrimoniu istoric și natural excepțional, unde traseul pune în valoare comunitățile locale și peisajele din Țara Hațegului sau din vecinătatea cetăților dacice.
Potrivit ministrului Irineu Darău, noul statut juridic oferă instrumentele necesare pentru ca traseul să fie protejat pe termen lung, garantând în același timp o siguranță sporită pentru drumeți.
„Am semnat ordinul prin care Via Transilvanica devine oficial traseu pedestru de interes naţional! Cu peste 1.630 de kilometri care leagă Bucovina, Transilvania, Banatul şi Oltenia, Via Transilvanica este un proiect care aduce turiştii şi iubitorii de natură în comunităţi, susţine afacerile locale, promovează patrimoniul cultural şi natural al României şi creează oportunităţi economice în zone care au nevoie de dezvoltare”, a transmis ministrul într-o postare pe Facebook.
Oficialul a subliniat că decizia reprezintă și o validare a eforturilor uriașe din spatele acestui proiect privat devenit fenomen național:
„Această decizie este şi o recunoaştere a muncii extraordinare depuse de Asociaţia Tăşuleasa Social şi de toţi cei care au contribuit la construirea acestui proiect devenit simbol naţional.”
Odată cu această clasificare, autoritățile publice locale de pe raza celor 10 județe (Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) vor avea responsabilități concrete în ceea ce privește administrarea drumului.
Legislația în vigoare prevede reguli clare pentru întreținerea potecilor și, extrem de important, sancțiuni aspre pentru distrugerea sau degradarea marcajelor specifice (bornele de andezit și semnele portocalii), blocarea abuzivă a accesului pe traseu, degradarea infrastructurii conexe.
„România are nevoie de proiecte care unesc comunităţi, valorifică patrimoniul şi generează dezvoltare locală. Via Transilvanica este unul dintre ele”, a conchis ministrul de resort.
Prin acest pas, Via Transilvanica se aliniază marilor trasee de pelerinaj și drumeție din lume (cum este Camino de Santiago), beneficiind de acum de suportul legal al statului român pentru conservare și promovare internațională.
Monika BACIU

foto ilustrativa