Mineriada 13-15 iunie, prin ochii foștilor mineri, după moartea lui Iliescu

img

 

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost una dintre cele mai violente represiuni din istoria postdecembristă a României. Autoritățile statului, conduse de președintele Ion Iliescu, au chemat mii de mineri în București pentru a suprima brutal protestele antiguvernamentale și anticomuniste din Piața Universității. Evenimentele s-au soldat cu pierderi de vieți omenești, rănirea a peste 1.000 de persoane și numeroase arestări ilegale. Dosarul este încă tărăgănat în instanță. Iar oamenii din Valea Jiului, acum pensionari în minerit, realizează că totul a fost o cacialma care ne-a costat traiul de zi cu zi al oamenilor din Valea Jiului.

Ce spun foștii mineri?

„Urâtă perioadă! Eu m-am urcat în tren după băieții mei și a plecat trenul. Așa am ajuns la București. Ne-a afectat, deși nu minerii au făcut ceea ce s-a întâmplat la București. Ei stăteau pe iarnă, eram acolo, am mâncat. Dar alții erau acolo, care s-au infiltrat acolo. S-a furat de la Rațiu, dar erau unii care le arătau pe unde să meargă. Noi am rămas cu imaginea aia, pătați. Eu am lucrat 30 de ani la mina Aninoasa. Păcat! Minerii erau oameni harnici”, a spus un pensionar de la mină, care a recunoscut că a fost atunci la București și a văzut ce făceau ortacii lui.
„E cam demult, dar nici nu vreau să îmi mai amintesc. Ne-a făcut mult rău”, a spus un altul și aceasta este ideea în care toți foștii mineri, care au fost acolo, la București o au: nu vor să își amintească!.
„Minerii erau luați cu japca atunci. Șefii de sectoare îi adunau și le spuneau că, dacă nu vin, le desface contractul de muncă. Noi stăm chiar în poarta minei, la Petrila. I-am văzut atunci. Am rămas cu imaginea că minerii noștri au făcut acolo tot dezastrul. Dar eu i-am văzut că nu plecau că haine curate. Erau plini de praf, din șut. Acolo, cei care au făcut dezastru aveau salopete curate”, a spus o doamnă din Petrila.
„A fost o manipulare de la cap la coadă, dar atunci, noi nu am priceput. Ne-au luat ani de zile să ne îndreptăm. Valea Jiului e cum e acum, și din cauza asta. Eu știam 15 unități miniere. Ce mai e, că nici Iliescu nu mai e”, a spus un alt pensionar de la mină.

De ce nu știm adevărul despre mineriade?

Ministerul public a dat un comunicat, la finele lunii ianuarie 2025, prin care a arătat că, mai mulți oameni sunt trimiși în judecată:
•Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
•Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
•Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
•Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,
•Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
•Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat,
sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
•gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne,
sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecți pasivi secundari ), lit. j (417 subiecți pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
•col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele,
aparținând Ministerului de Interne, sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecți pasivi secundari), lit. j (733 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
„În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.
În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potențială opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale. (…) Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării”, se arată în comunicatul Ministerului Public.
Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte :
1. moartea prin împușcare a 4 persoane;
2. violul a două persoane;
3. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
4. 4. persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.
Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reținute până în după amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forță, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziționate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violență.
„În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.
Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990”, se mai arată în comunicat Ministerului Public.

Lege promulgată/ 15 iunie – ziua națională a memoriei victimelor mineriadei

Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, 10-06-2026, decretul potrivit căruia 15 iunie este instituită ca Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și a Represiunii Antidemocratice, cu scopul de a cinsti memoria victimelor represiunii violente din iunie 1990, de a promova educația civică și de a preveni repetarea atrocităților, scrie Agerpres.
Joi, 30 aprilie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a „admis, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Roman Petre, Măgureanu Virgil, Sârbu Adrian, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre și partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția Parchetelor Militare, în ceea ce privește descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă. Exclude din materialul probator actele ce conţin relatările inculpaţilor în faţa Comisiei parlamentare de anchetă. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare. Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză. […] Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în Camera de consiliu”.

Diana Mitrache
foto Radio Romania Actualitati