<\/p>\n
Trei cursuri de ap\u0103 din estul V\u0103ii Jiului au fost verificate \u0219i analizate, din punctul de vedere al polu\u0103rii cu plastic. Vorbim despre Jie\u021b, Maleia \u0219i, desigur, Jiul de Est. Un studiu privind calitatea apelor de la noi a fost finalizat \u00een ultima lun\u0103 a anului trecut, iar raportul arat\u0103 c\u0103, de\u0219i vorbim despre ni\u0219te ape aflate nu departe de izvoare \u0219i care traverseaz\u0103 mici comunit\u0103\u021bi, \u00een ap\u0103 se reg\u0103sesc particule de plastic ce pot d\u0103una at\u00e2t florei \u0219i faunei, dar \u0219i oamenilor.<\/p>\n
\u201eAnaliza microplasticelor din r\u00e2ul Maleia a relevat o predominan\u021b\u0103 a particulelor din gama 25-50 \u03bcm, cu un num\u0103r semnificativ de particule de PET, LDPE \u0219i HDPE. \u00cen acest interval de dimensiune, s-au observat aproximativ 7 particule pentru fiecare grup de 25-50 \u03bcm. PET a fost cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnit, urmat de LDPE \u0219i HDPE. Aceste particule sugereaz\u0103 surse de poluare diversificate, care includ at\u00e2t activit\u0103\u021bile industriale, c\u00e2t \u0219i utilizarea de produse plastice \u00een zona respectiv\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te analiza probelor prelevate din r\u00e2ul Jiet, nu au fost identificate microparticule de plastic, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een zona respectiv\u0103, poluarea cu microplastice este fie extrem de redus\u0103, fie inexistent\u0103, cel pu\u021bin \u00een punctul de prelevare selectat pentru aceast\u0103 cercetare. Acest lucru poate fi explicat prin caracterul predominant al activit\u0103\u021bilor agricole la microscal\u0103 din zon\u0103, care, \u00een mod obi\u0219nuit, nu genereaz\u0103 o cantitate semnificativ\u0103 de microparticule de plastic comparativ cu alte tipuri de activit\u0103\u021bi industriale\u201d, arat\u0103 studiul INCD INSEMEX Petro\u0219ani, coordonat de dr. inginer Angelica G\u0103man.
\nCercet\u0103torii care au luat probele \u0219i le-au analizat sus\u021bin c\u0103 microplasticele sunt prezente \u00eentr-o varietate de produse, de la produse cosmetice la \u00eembr\u0103c\u0103minte sintetic\u0103, cauciuc, pungi \u0219i sticle de plastic. Multe dintre aceste produse p\u0103trund u\u0219or \u00een mediu din cauza recicl\u0103rii necorespunz\u0103toare a de\u0219eurilor. \u0218i, ceea ce este mult mai grav este c\u0103 aceste particule pot r\u0103m\u00e2ne \u00een ap\u0103 sute de ani \u0219i pot afecta planeta pe termen lung. \u201eStudiile de specialitate au ar\u0103tat c\u0103 microplasticele au fost g\u0103site \u00een tractul digestiv \u0219i \u021besuturile diferitelor animale marine nevertebrate, inclusiv crustacee precum crabii. Este posibil ca pe\u0219tii \u0219i p\u0103s\u0103rile s\u0103 ingereze microplastice care plutesc pe suprafa\u021ba apei, confund\u00e2nd buc\u0103\u021bile de plastic cu alimente. Ingestia de microplastice poate determina speciile acvatice s\u0103 consume mai pu\u021bine alimente \u0219i, prin urmare, s\u0103 aib\u0103 mai pu\u021bin\u0103 energie pentru a \u00eendeplini func\u021biile vie\u021bii \u0219i poate duce la toxicitate neurologic\u0103 \u0219i reproductiv\u0103. De\u0219eurile de plastic degradate pot afecta \u00een mod direct oamenii prin consumul indirect (prin consumul de plante \u0219i animale) \u0219i prin perturbarea diferitelor mecanisme hormonale\u201d, mai arat\u0103 studiul INCD INSEMEX Petro\u0219ani.
\nCercet\u0103torii, care au studiat fenomenul de la noi, spun c\u0103 \u00een cazul r\u00e2ului Jiul de Est, principalele surse poten\u021biale sunt asociate cu desc\u0103rc\u0103rile domestice \u0219i agricole din arealul Petro\u0219ani\u2013Petrila, precum \u0219i cu aportul afluen\u021bilor Maleia \u0219i Jie\u021b, care colecteaz\u0103 microplastice din gospod\u0103rii \u0219i terenuri rurale.
\nCe ar trebui s\u0103 facem? Speciali\u0219tii spun c\u0103 ideal ar fi s\u0103 nu mai arunc\u0103m plastice \u00een ap\u0103 \u0219i, ca s\u0103 evit\u0103m \u00eemboln\u0103virile, apa ar trebui filtrat\u0103. \u201eTehnologiile avansate \u00een domeniul depolu\u0103rii mediului acvatic (r\u00e2uri) de microplastice, se axeaz\u0103 pe aplicarea nanomaterialelor func\u021bionalizate \u0219i a sistemelor de filtrare cu membrane de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103, capabile s\u0103 re\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 separe particulele la dimensiuni nanometrice\u201d, sus\u021bin oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care sunt gata s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 ajutor pentru c\u0103 au prezentat standarde de monitorizare, p\u00e2rghii\/ politici \u0219i o agend\u0103 de cercetare pentru reducerea riscurilor asociate microparticulelor, care s\u0103 fie scalabil\u0103 \u0219i echitabil\u0103.<\/p>\n
Diana Mitrache<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Trei cursuri de ap\u0103 din estul V\u0103ii Jiului au fost verificate \u0219i analizate, din…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5319,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1,14],"tags":[],"class_list":["post-5318","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actual","category-social"],"yoast_head":"\n