<\/p>\n
Fondurile europene au reprezentat motorul care a pus \u00een mi\u0219care modernizarea infrastructurii de ap\u0103 \u0219i canalizare din Valea Jiului \u00een ultimii zece ani. Investi\u021biile masive, derulate prin dou\u0103 programe opera\u021bionale succesive, au schimbat radical un sistem \u00eenvechit \u0219i au asigurat stabilitatea re\u021belei pentru zeci de mii de locuitori.<\/p>\n
Prima etap\u0103 a transfor-m\u0103rii a \u00eenceput prin Programul Opera\u021bional Sectorial (POS) Mediu. Cristian Ionic\u0103 explic\u0103 obiectivele de la care a pornit acest proiect istoric.
\n\u201e\u00cen cei peste zece ani de c\u00e2nd am \u00eenceput procesul de accesare a fondurilor europene, investi\u021biile au fost realizate pe dou\u0103 direc\u021bii principale. Primul program opera\u021bional, pe care l-am finalizat cu succes, a vizat extinderea re\u021belelor de alimentare cu ap\u0103 \u0219i de canalizare. Obiectivul a fost ca aproape \u00eentreaga popula\u021bie a V\u0103ii Jiului s\u0103 beneficieze de ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i servicii de canalizare. \u00cen acela\u0219i timp, s-a considerat esen\u021bial\u0103 reabilitarea celor mai importante surse de alimentare cu ap\u0103 ale V\u0103ii Jiului: sta\u021biile de tratare de la Valea de Pe\u0219ti \u0219i Jie\u021b. Cele dou\u0103 sta\u021bii au fost modernizate complet. La momentul respectiv, una avea o vechime de aproximativ 50 de ani, iar cealalt\u0103 de aproape 40 de ani. Acestea erau dep\u0103\u0219ite at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i moral \u0219i nu mai puteau asigura standardele moderne de tratare a apei. Dac\u0103 nu am fi beneficiat de fonduri europene pentru reabilitarea acestor sta\u021bii, ar fi existat probleme serioase at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te continuitatea furniz\u0103rii apei potabile, c\u00e2t \u0219i calitatea acesteia. Tot prin primul program opera\u021bional au fost \u00eenlocuite por\u021biuni importante ale re\u021belei de canalizare, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eentreaga cantitate de ap\u0103 uzat\u0103 colectat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een sta\u021bia de epurare D\u0103nu\u021boni\u201d, a explicat Cristian Ionic\u0103, director general al SC ApaServ Valea Jiului.
\nAceast\u0103 prim\u0103 etap\u0103 a vizat \u0219i o component\u0103 critic\u0103 de protec\u021bie a mediului. Sta\u021bia de epurare de la D\u0103nu\u021boni, un obiectiv l\u0103sat par\u021bial \u00een paragin\u0103 \u00een ultimele decenii, a fost complet transformat\u0103 pentru a r\u0103spunde standardelor comunitare. \u201eSta\u021bia de epurare D\u0103nu\u021boni beneficiase, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 25 de ani, doar de reabilitarea treptei mecanice. Restul instala\u021biilor erau dep\u0103\u0219ite moral \u0219i nu mai r\u0103spundeau cerin\u021belor actuale. Era necesar\u0103 implementarea unor noi trepte de epurare pentru a respecta normele europene \u0219i pentru a evita eventualele penaliz\u0103ri. Pe l\u00e2ng\u0103 extinderea \u0219i modernizarea re\u021belelor de canalizare, sta\u021bia de epurare D\u0103nu\u021boni a trecut printr-un amplu proces de modernizare. Au fost realizate treapta biologic\u0103 \u0219i treapta ter\u021biar\u0103 de epurare, toate aceste investi\u021bii fiind finan\u021bate prin primul program opera\u021bional, finalizat \u00een urm\u0103 cu aproape zece ani. Aceste lucr\u0103ri au adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te calitatea apei epurate, c\u00e2t \u0219i func\u021bionarea \u00eentregului sistem de canalizare \u0219i epurare. Investi\u021biile realizate din fonduri europene au reprezentat un mare avantaj pentru comunitate, dar au adus \u0219i responsabilit\u0103\u021bi suplimentare, precum \u0219i costuri de operare mai ridicate\u201d, a explicat Cristian Ionic\u0103, director general al SC ApaServ Valea Jiului.
\nDup\u0103 securizarea marilor sta\u021bii de tratare \u0219i epurare, aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor s-a \u00eendreptat c\u0103tre re\u021belele din interiorul localit\u0103\u021bilor. Prin Programul Opera\u021bional Infrastructur\u0103 Mare (POIM), eforturile s-au concentrat pe distribu\u021bie \u0219i pe conductele magistrale, de\u0219i lucr\u0103rile au generat ini\u021bial un val de disconfort \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor.
\n\u201eDac\u0103 prin primul Program Opera\u021bional am reu\u0219it s\u0103 reabilit\u0103m cele dou\u0103 sta\u021bii de tratare de la extremit\u0103\u021bile sistemului, precum \u0219i sta\u021bia de epurare, prin al doilea Program Opera\u021bional ne-am concentrat asupra reabilit\u0103rii re\u021belelor interioare. Acest lucru a fost resim\u021bit de fiecare dintre noi \u00een zonele unde s-au executat lucr\u0103ri. Nu vreau s\u0103 \u00eemi amintesc de nemul\u021bumirile generate de s\u0103p\u0103turi, de \u00eentreb\u0103rile legate de str\u0103zile sparte sau de zonele verzi afectate. Acese lucruri au fost \u00eentre timp uitate. Vreau \u00eens\u0103 s\u0103 subliniez c\u0103 au existat zone \u00een care am reabilitat integral re\u021belele \u0219i am f\u0103cut acest lucru \u00een mod inten\u021bionat, deoarece erau conducte vechi de peste 60 de ani. Eram obliga\u021bi s\u0103 le \u00eenlocuim. Dup\u0103 ce am modernizat sta\u021biile de tratare prin primul program, ne-am concentrat asupra modului \u00een care aducem apa tratat\u0103 \u00een rezervoare. Prin al doilea Program Opera\u021bional, pe l\u00e2ng\u0103 investi\u021biile \u00een distribu\u021bie \u0219i \u00een re\u021belele din cartiere, dou\u0103 obiective importante au fost aduc\u021biunea de la Vulcan p\u00e2n\u0103 la Z\u0103noaga \u0219i aduc\u021biunea de pe Jie\u021b. Aceste aduc\u021biuni noi permit ca \u00eentreaga cantitate de ap\u0103 tratat\u0103, at\u00e2t din partea de vest, c\u00e2t \u0219i din partea de est, s\u0103 ajung\u0103 \u00een rezervoarele de \u00eenmagazinare. Astfel, avem siguran\u021ba c\u0103 apa tratat\u0103 poate fi stocat\u0103 \u0219i utilizat\u0103 \u00een situa\u021bii dificile, iar chiar dac\u0103 sta\u021biile de tratare sunt oprite temporar, putem continua alimentarea consumatorilor\u201d, a explicat Cristian Ionic\u0103, director general al SC ApaServ Valea Jiului.
\nDincolo de re\u021belele de distribu\u021bie, noile realit\u0103\u021bi climatice au impus m\u0103suri urgente de siguran\u021b\u0103. O criz\u0103 major\u0103 ap\u0103rut\u0103 la barajul Valea de Pe\u0219ti a demonstrat utilitatea noilor investi\u021bii \u0219i a urgentat modernizarea ultimelor sta\u021bii din sistem, transformate acum \u00een surse de rezerv\u0103 pentru momente critice.
\n\u201eTot prin POIM a fost realizat\u0103 \u0219i sta\u021bia de tratare Taia, deoarece s-a constatat c\u0103 schimb\u0103rile climatice, perioadele de secet\u0103 \u0219i furtunile puternice, care cresc foarte mult turbiditatea apei brute, pot crea dificult\u0103\u021bi \u00een captarea \u0219i tratarea acesteia. Prin urmare, orice surs\u0103 de ap\u0103 trebuie gestionat\u0103 \u0219i valorificat\u0103. Din \u00eentreaga schem\u0103 de alimentare cu ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i tratare a apei din Valea Jiului mai r\u0103m\u0103seser\u0103 nereabilitate doar dou\u0103 sta\u021bii: Sta\u021bia Taia \u0219i Sta\u021bia Z\u0103noaga. \u00cen perioada \u00een care se preg\u0103tea documenta\u021bia pentru reabilitarea acestor dou\u0103 sta\u021bii, a ap\u0103rut o problem\u0103 la Valea de Pe\u0219ti. Lacul a fost golit pentru mai mult de jum\u0103tate de an, \u00eens\u0103 nimeni nu a resim\u021bit efectele. Am avut \u00eens\u0103 marele avantaj c\u0103 Sta\u021bia Z\u0103noaga, chiar \u0219i \u00een starea \u00een care se afla atunci, putea furniza ap\u0103 pentru partea de vest. Cu ajutorul noii aduc\u021biuni, alimentarea foi posibil\u0103, de\u0219i \u00een cantit\u0103\u021bi limitate. Atunci am \u00een\u021beles c\u0103, de\u0219i cele dou\u0103 sta\u021bii principale fuseser\u0103 reabilitate cu aproximativ zece ani \u00eenainte, era obligatoriu ca \u0219i aceste sta\u021bii mai mici s\u0103 fie modernizate \u0219i transformate \u00een sta\u021bii de siguran\u021b\u0103 pentru situa\u021biile majore. Golirea barajului a durat aproximativ o lun\u0103, iar reumplerea \u00eenc\u0103 dou\u0103 luni. Cu toate acestea, nimeni din Valea Jiului nu a sim\u021bit efectele \u0219i foarte pu\u021bini au \u0219tiut c\u0103 barajul Valea de Pe\u0219ti a fost golit. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care, tot prin POIM, am realizat cele dou\u0103 sta\u021bii. Una dintre ele este finalizat\u0103 de aproape trei ani \u0219i func\u021bioneaz\u0103 la parametrii proiecta\u021bi, iar Sta\u021bia Z\u0103noaga urmeaz\u0103 s\u0103 fie finalizat\u0103 \u00een urm\u0103toarele 14 luni\u201d, a explicat Cristian Ionic\u0103, director general al SC ApaServ Valea Jiului.
\nMonika BACIU<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fondurile europene au reprezentat motorul care a pus \u00een mi\u0219care modernizarea infrastructurii de ap\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9774,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1,18],"tags":[],"class_list":["post-10119","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actual","category-economic"],"yoast_head":"\n